După ce institutele de cercetare din Republica Moldova și-au pierdut statutul de persoane juridice și au fost absorbite de universități, au dispărut din bazele de date internaționale. Acestea nu se mai regăsesc în Scimago, o clasificare veridică a instituțiilor academice cu activități de cercetare, conform unei serii de indicatori, bazați pe performanța cercetării, rezultatele inovației și impactul societal, semnalează Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe din Moldova (AȘM), în „Literatura și arta”.
Știința din Republica Moldova încotro?
„Nu se regăsesc în respectivele baze de date internaționale nici Universitatea de Stat din Moldova, nici Universitatea Tehnică din Moldova, deși cu doi ani în urmă, au absorbit practic toate institutele de cercetare subordonate, anterior, AȘM. Actualmente, Republica Moldova este reprezentată în prestigiosul clasament Scimago doar de AȘM și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Pentru comparație: România este reprezentată în clasamentul Scimago de 46 de entități – universități, institute de cercetare și academii, în fruntea clasamentului fiind Academia Română.
Rolul crucial al științei în asigurarea unei dezvoltări sustenabile a societății moderne este recunoscut în toată lumea. Este foarte important ca cercetarea științifică să se realizeze într-un mediu concurențial și constructiv, în conformitate cu practica acceptată în majoritatea țărilor lumii. În cazul nostru, un model demn de urmat ar fi cel caracteristic României, Bulgariei, Poloniei etc., unde cercetarea este realizată în institutele Academiei de Științe, în institute naționale și în cadrul universităților”, a menționat academicianul Ion Tighineanu, membru al Consiliului Științific Internațional.
Statul cu cei mai puțini cercetători din regiune. Președintele AȘM cere abandonarea ineficientei reforme
Președintele AȘM invocă experiența internațională, care a dovedit că excelența în cercetare poate fi atinsă doar într-un mediu concurențial sănătos, gestionat cu chibzuință și măiestrie. „Concentrarea cercetării în una sau două universității nu are șanse de izbândă pe termen lung și, în opinia noastră, acest model ineficient trebuie să fie abandonat cât mai curând. AȘM este oricând dispusă să ofere un model adecvat al organizării cercetării și conlucrării întru binele comun al științei și al viitorului european al Republicii Moldova”, explică Ion Tighineanu.
Pentru a descrie situația veridică în care s-a pomenit știința de peste Prut, președintele AȘM oferă date comparative față de cele din alte state. Așadar, conform statisticilor UNESCO din 2021-2022, în Cehia, sunt peste 4500 de cercetători per 1 milion de locuitori, în Lituania – circa 4000, în Serbia – 2400, în Georgia – 1800, în Republica Moldova – 800. În Serbia, care, de asemenea, tinde să adere la UE, activează de trei ori mai mulți cercetători per 1 milion de locuitori decât în Republica Moldova.