Parlamentarii din Comisia pentru Cod electoral au strecurat, în legea finanțării partidelor, o prevedere care dă posibilitatea împrumutării de la persoane fizice și juridice. Practic, o astfel de prevedere face extrem de dificil controlul banilor rulați de formațiunile politice.

În articolul 3 al Legii, Comisia a introdus un amendament potrivit căruia partidele se pot finanța și din împrumuturi. „Sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic, într-un an fiscal, nu pot depăși 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv”, se arată în proiectul depus la Senat.

Plafon de 26 milioane lei

Potrivit legii bugetului de stat pe 2015, veniturile la buget sunt estimate la circa 107 miliarde de lei, așa că plafonul maxim până la care un partid se poate împrumuta este de peste 26 de milioane de lei.

Proiectul prevede și alte limitări ale împrumuturilor de care beneficiază partidele. Sumele primite cu titlu de împrumut de la o persoană fizică, într- un an, pot fi de până la 200 de salarii de bază minime brute pe țară, iar împrumuturile de la persoanele juridice sunt limitate la 500 de salarii de bază minime brute.

FOTO: Ioan Oltean, deputat PNL

Noua lege mai prevede ca această sursă de finanțare să fie realizată numai prin acte notariale, acte însoțite de documente de predare-primire. În contract se va prevede și modul, și termenul de restituire al acestora. Persoanele care au acordat împrumuturi care depășesc 100 de salarii de bază minime brute vor fi cunoscute, numele lor apărând în Monitorul Oficial.

Inspecțiile AEP, ușor de păcălit

Președintele Institutului pentru Politici Publice (IPP), Adrian Moraru, a explicat faptul că această prevedere va face imposibil un control al Autorității Electorale Permanente (AEP). „Este un articol aberant. Vin în control, te găsesc cu banii în casă și într-o oră faci o hârtie că sunt împrumutați”, a spus Moraru. El a mai arătat că există riscul ca împrumuturile să nu mai fie restituite niciodată.

FOTO: Adrian Moraru, președintele IPP

Potrivit președintelui IPP, vor exista finanțatori care vor sprijini un partid și, dacă acesta câștigă și se recompensează prin dirijarea unor contracte cu statul, vor renunța să-și recupereze banii împrumutați.

În schimb, deputatul PNL Ioan Oltean, este optimist. „Am plecat de la buna credință”, a susținut Oltean. El a explicat că aceste împrumuturi ar trebui să acopere necesitățile de finanțare din campaniile electorale, întrucât subvenția de la bugetul de stat vine cu 30-60 de zile întârziere, în funcție de rezultatele din alegeri.

Un alt membru al Comisiei electorale, liberalul Mihai Voicu, a avut altă explicație: „În primul rând partidele se pot împrumuta, dar această finanțare se referă la funcționarea lor și nu la campania electorală. Să presupunem că un partid dorește să-și cumpere sediul”, a spus Voicu. El a susținut că toate prevederile din noul proiect de lege privind finanțarea partidelor sunt preluate din recomandările făcute de către Grupul statelor împotriva corupției (GRECO).

Parchetul, sesizat din oficiu

O noutate în Legea finanțării partidelor este că AEP va sesiza procurorii atunci când va constata nereguli. „În cazul în care, în cadrul controlului efectuat de către Autoritatea Electorală Permanentă privind respectarea prevederilor legale referitoare la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, apar suspiciuni privind săvârșirea unor fapte de natură penală, Autoritatea Electorală Permanentă sesizează organele de urmărire penală”, este unul din amendamentele acceptate de partidele parlamentare. Și aceasta este una din cerințele din ultimul raport GRECO privind finanțarea partidelor.