Mai puţin de 30% din populaţia cu drept de vot din Republica Moldova a fost ieri la urne, la referendumul pentru modificarea Constituţiei pentru alegerea preşedintelui prin vot direct, potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău. Ca să fie validat, la referendum trebuiau să participe cel puţin 33% dintre alegători.
Doar 29,34% (792.486) din cei 2.631.591 alegători incluşi în listele electorale şi-au exprimat dreptul de vot. Da modificării Constituţiei 87,5% (682.208) dintre cetăţenii cu voturi valabil exprimate s-au pronunţat în favoarea modificării Constituţiei, astfel încât preşedintele să fie ales prin votul direct al populaţiei, iar 12,5% (97.440) au fost împotrivă. Datele prezentate de Comisia Electorală Centrale (CEC) nu includ şi voturile de la ambasade. În aceste condiţii, dacă procentele nu vor fi modificate semnificativ, astfel încât prezenţa la urne să depăşească 33%, referendumul va fi invalidat. Invalidarea ar urma să fie făcută de Curtea Constituţională, la propunerea CEC. (Oana Ţepeş) Referendumul de la Chişinău a dat startul luptei pentru putere Moldovenii au mers ieri la urne pentru a spune dacă vor ca şeful statului să fie ales prin vot direct. Partidele se agită în aşteptarea prezidenţialelor şi a legislativelor din noiembrie. Peste 2.660.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova au fost aşteptaţi ieri la urne pentru a răspunde la întrebarea "Sunteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea preşedintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?".
Convinşi că minimum o treime dintre aceştia se vor prezenta la vot şi că majoritatea vor da un răspuns afirmativ, liderii partidelor din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), aflată la putere, au anunţat înainte de închiderea secţiilor de votare - programată la ora locală 21.00 - înfrângerea comuniştilor, care au cerut boicotarea referendumului constituţional. Totuşi, până la ora 19.00 votaseră doar 24,1%.
Rezultatele unui exit-poll efectuat în Chişinău până la ora 19.00, arătau victoria alianţei cu 89,20 %, în timp împotriva schimbării Constituţiei se pronunţaseră doar 10,80 % dintre votanţi.
"Comuniştii se vor convinge că politica lor nu corespunde cu interesele cetăţenilor", a declarat preşedintele interimar Mihai Ghimpu, la ieşirea de la urne.
Fiecare cu candidatul său
Mihai Ghimpu a mai spus că, pentru a face economii la buget, ar fi bine ca alegerile parlamentare şi prezidenţiale să fie organizate simultan, caz în care formaţiunea sa, Partidul Liberal, va avea propriul candidat pentru funcţia de şef al statului.
Cele mai mari şanse le au însă fostul candidat al AIE la prezidenţiale, Marian Lupu, şi actualul premier şi lider al liberal-democraţilor moldoveni, Vlad Filat.
Conform Constituţiei, preşedintele interimar urmează să dizolve parlamentul şi să stabilească data alegerii şefului statului.
Citiţi şi: Referendum în Republica Moldova. Posibil atac asupra sistemului de date