Parlamentul European încurajează parcursul european al Kosovo, solicitând în același timp Greciei, Ciprului și celorlalte țări care nu l-au recunoscut încă să își revizuiască poziția.
Într-un fel, este o țară-fantomă: Kosovo și-a declarat independența în 2008, este recunoscut de 111 țări și totuși nu a fost recunoscut de cinci state membre UE: Grecia, Cipru, Spania, România și Slovacia. Cu toate acestea, Kosovo se apropie de Europa într-un ritm accelerat. Din 2024, obligativitatea vizelor pentru cetățenii săi care călătoresc în UE va fi eliminată.
Săptămâna trecută, Parlamentul European a aprobat printr-o rezoluție „raportul de progres” al Kosovo pentru anul 2022, care atestă progrese semnificative pentru „cel mai nou stat al Europei”. Europarlamentarii subliniază în special „perioada lungă de stabilitate politică” după alegerile din 2021, precum și „alinierea continuă la politica externă și de securitate a UE”.
În același timp, Parlamentul European „îndeamnă” Grecia, Cipru și celelalte state membre care încă nu au recunoscut Kosovo „să facă acest lucru fără întârziere și, prin urmare, să îi permită să-și continue parcursul european”.
Europarlamentarul austriac Lukas Mandl, din partea Partidului Popular European (PPE), șeful grupului de observatori al Parlamentului European la alegerile din 2021 din Kosovo, a adresat un apel în acest sens celor cinci guverne, apel pe care l-a repetat astăzi, vorbind pentru Deutsche Welle. „Aș dori să adresez un apel către guvernele statelor membre care nu au recunoscut Kosovo să reconsidere motivele acestui refuz”, subliniază el. „Să vadă care este situația reală predominantă în Kosovo. Vor constata că dintre cele șase țări din Balcanii de Vest este țara în care sunt respectate normele statului de drept, de exemplu este respectată libertatea de opinie”.
Critici la adresa Serbiei
Un parametru-cheie – dar cu siguranță nu exclusiv – care va determina acţiunile celor „cinci” state îl reprezintă menţinerea unui echilibru diplomatic cu Serbia, dat fiind trecutul dificil al celor două țări. În prezent, Belgradul nu recunoaște Kosovo și, în plus, încearcă să împiedice recunoașterea acestuia de către alte țări, din interiorul și din afara UE. De aceea, referindu-se la cele cinci țări care nu recunosc Kosovo, Lukas Mandl afirmă că „în niciunul dintre cele cinci cazuri, refuzul nu se datorează unor motive legate de Kosovo în sine. Au de-a face cu politica internă a statelor membre respective și au legătură cu vecinul din nord al Kosovo, care nu numai că nu recunoaște Kosovo, dar a şi lansat o campanie internațională pentru nerecunoașterea acestuia. Aceasta este o evoluție absurdă, al cărei punct culminant este faptul că Serbia a acordat drept de intrare fără viză pentru cetățenii Indiei, cea mai mare țară din lume, pentru a o recompensa pentru că nu a recunoscut Kosovo”.
Nu este întâmplător că, din punct de vedere al Parlamentului European, raportul de progres cu privire la Serbia este „la pachet” cu raportul similar cu privire la Kosovo. În cel mai recent text pentru anul 2022, aprobat de asemenea săptămâna trecută, europarlamentarii susțin perspectiva europeană a Serbiei, dar solicită Belgradului să își normalizeze relațiile cu Pristina și, în plus, să continue implementarea reformelor în interiorul țării. Ca element deosebit de pozitiv, europarlamentarul slovac Vladimír Bilčík, raportorul Parlamentului European pentru Serbia, menţionează revenirea opoziţiei la Adunarea Naţională Sârbă.
Echilibristica diplomaţiei greceşti
În luna martie, ministrul grec de externe, Nikos Dendias, a vizitat Kosovo pentru discuţii cu conducerea politică a ţării. Grecia se arată interesată de relații stabile cu Kosovo, fără însă să provoace perturbări în relațiile bilaterale, în mod tradițional bune, cu Serbia și nici să contrasemneze modificări de frontieră „ca fapt împlinit” în regiunea deja inflamabilă a Balcanilor.
Oficiali kosovari de rang înalt au declarat mai demult pentru Deutsche Welle că apreciază faptul că deşi Grecia nu recunoaşte oficial Kosovo, recunoaște de facto pașapoartele kosovare, permițând cetățenilor săi să intre pe teritoriul grec fără formalități extrem de complicate.
„ Într-adevăr, nu este totul alb-negru, există nuanțe de gri”, a declarat europarlamentarul austriac Lukas Mandl pentru Deutsche Welle. „Chiar dacă cinci state membre nu recunosc Kosovo, asta nu înseamnă că au o atitudine ostilă față de acesta. Am impresia că Grecia și Slovacia - într-o oarecare măsură și Cipru și România - mențin contacte bune. Pe de altă parte, există state, precum Coreea de Sud, care au recunoscut teoretic Kosovo, dar nu au relații de substanță. Dar şi Israelul a recunoscut Kosovo și consider că această decizie a fost deosebit de importantă, deoarece Israelul este partenerul nostru principal în Orientul Mijlociu”.
sursa: RADOR / www.dw.com