Din anul 2005, România este obligată prin lege să respecte normele impuse de Uniunea Europeană privind reciclarea deșeurilor de ambalaje.

Drept urmare, societățile de salubrizare au început, încet-încet, să desfășoare proiecte prin care gunoaiele să nu mai ia drumul gropilor de gunoi de la periferiile orașelor, ci să ajungă la firme specializate în reciclare.

Însă reglementările europene sunt exigente: “Din informaţiile noastre, nu au fost atinse aceste ţinte şi urmează ca România să plătească penalizări pentru neîndeplinirea lor”, a declarat pentru evz.ro Bogdan Constantinescu, director de marketing la societatea Urban, care se ocupă de salubrizarea sectorului 6 din București.

În plus, aceste firme se confruntă acum și cu probleme cauzate de criza economică. Din această cauză, prețurile pentru hârtie, carton și plastic au scăzut foarte mult începând cu noiembrie-decembrie anul trecut.

Astfel, dacă înainte o tonă de deșeuri de ambalaje din carton se vindea cu 75 de euro, prețul pentru aceeași cantitate a ajuns acum la 10 euro, explică Constantinescu. Pentru materialele din plastic, care se vindeau cu 250 de euro pe tonă, prețul a scăzut la jumătate. Doar prețul pentru hârtie a rămas același, ea continuând să se vândă cu 3.000 de lei vechi pe kilogram.

Cu aceeași situație se confruntă și Rosal, care adună deșeurile din sectorul 3: "Acum nimeni nu mai cumpără hârtie", spune Radu Gheorghe, directorul de dezvoltare al firmei. “Pare o mare afacere. Deocamdată nu e chiar aşa”.

Obiectivele minime de valorificare prin reciclare a ambalajelor pe tip de material:

Anul

 Hârtie și carton(%)  Plastic(%)  Sticlă(%)  Metale(%) Lemn(%) Obiectivul global de valorificare prin reciclare(%) 2007 15 10 22 15 5 28 2008 60 11 32 50 7 33 2009 60 12 38 50 9 38 2010 60 14 44 50 12 42 2011 60 16 48 50 15 46 2012 60 18 54 50 15 50 2013 60 22,5 60 50 15 55

Sursa: Guvernul României Cât gunoi se colectează separat?

După colectare, deşeurile sunt sortate pe categorii şi apoi sunt vândute unor societăţi specializate de reciclare. Rosal vinde hârtia și cartonul, iar din plastic face țiglă. Gunoiul colectat neselectiv este depozitat la gropile de gunoi Vidra, Chiajna şi Glina.

În sectorul 6, Urban colectează lunar: • 35 de tone de hârtie si carton • 15 tone de materiale din plastic • 30 tone de sticlă

Lunar, Rosal adună din sectorul 3: • 250 de tone de hârtie si carton • 40 de tone de PET (sticla, plastic) • 6-7 tone de folie (pungi, ambalaj) • 3 tone de aparatură electrică şi electronică

Însă Bucureştiul generează anual între 800.000 şi 1.000.000 tone de deşeuri.

Bucureștenii, "față cu reciclarea" “La început le mai descărca câte un concetăţean. Trebuia să mănânce şi el”, povestește Radu Gheorghe despre începutul colectării gunoaielor cu ajutorul containerelor speciale. Deşi s-au obişnuit cu prezenţa lor, bucureştenii încă mai amestecă deșeurile.

„Dar, pe ansamblu, e mai bine deoarece oamenii nu mai arunca resturile menajere”, arată el. Acestea murdăresc PET-urile şi le fac mult mai greu de recuperat.

• "Ce s-a făcut, s-a făcut foarte bine. Am fost pe la nemți și acolo era de mult așa ceva. Până învățăm, mai durează. Ăștia suntem. Omul se învață dacă are o indicație", spune un locuitor din sectorul 2. El își aruncă gunoiul la ghenă, dar, zice el, "sunt alții care aruncă de la fereastră". Bărbatul nu a văzut în sectorul 2 containere pentru colectarea separată: "Dacă și acolo s-ar face așa ceva ar fi foarte bine. Mergem pas cu pas. Nu putem să ne trezim dintr-o dată că suntem ca nemții." – Petre Pârvu, 77 de ani

• "Mi se pare că e mai mult decât normal. Cei care răscolesc în gunoaie nu vor mai avea posibilitatea să le împrăștie." - Mareș Ciurea, 70 de ani

• "Nu știu cât o să țină. Sigur o să arunce și pe alături. Sau nu o să respecte", spune o tânără. "Le fură (containerele – n.n.)", o completează soțul său. "Dar ca să ajungi până în centrul Bucureștiului, când cauți și locuri de muncă, e cam greu să mergi cu traista după tine. Mai bine găsim locuri de muncă decât să reciclăm gunoaie." – Cristina și Andrei Sandu, 29 și 28 de ani • "Stau în Ferentari (sectorul 5 – n.n.). Unde să găsesc așa ceva?" - Ion Miereanu, 54 de ani

• "Amplasarea containerelor pentru reciclare nu a fost destul de bine mediatizată.La noi o să mai dureze 10-15 ani. Noi suntem un popor de oameni mai comozi. E mai greu la noi" -  Mihai Voicu, 29 de ani

Unde putem colecta separat deșeuri în București În sectorul 1, compania de salubrizare Romprest, în colaborare cu Primăria, a  demarat în luna octombrie 2008 programul pilot de colectare selectiva a deşeurilor. Au fost amplasate containere de 1,1 metri cubi în 38 de puncte, printre care Piaţa Lahovari, Piaţa Romană, Piaţa Universităţii, Piaţa Victoriei şi Gara de Nord.

În sectorul 3, sunt 40 de locuri unde sunt instalate câte două containere pentru colectarea separată a plasticului şi a hârtiei. Potrivit lui Gheorghe, urmează să se instaleze încă 60, de acastă dată şi pentru reciclarea sticlei.

În sectorul 4, colectarea stradală a deşeurilor, separat pentru cele trei tipuri de materiale, se află la început. Rebu a montat containere în 12 puncte, în Calea Văcăreşti, Niţu Vasile, Pridvorului şi Împăratul Traian.

În sectorul 6, au fost instalate 90 de puncte cu containere de 3 metri cubi, în intersecţii, în zonele aglomerate şi în apropierea parcurilor.