Băncile private din România nu au nevoie de recapitalizare, spune Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor. Însă nevoia acestora de bani ar putea menţine îngheţul împrumuturilor în valută.
Ultimele evoluţii din Europa conturează o nouă realitate. Unii economişti văd chiar o reducere semnificativă a sumelor îndreptate către populaţie şi firme. Alţii spun că, în sfârşit, structura financiară din România - calificată ca nesănătoasă, având în vedere raportul credite-depozite - are şansa să se corecteze. paimele autoÂrităţilor noastre sunt legate acum de efectele pe care recapitalizarea băncilor-mamă, prezente prin filiale în România, le-ar avea asupra economiei, respectiv asupra creditării. Pentru a risipi orice temere, Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanÂţelor publice, a declarat pentru "Capital" că în România este exclusă o recapitalizare, cel puţin a unei bănci private. El este susţinut de şeful Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea. "În ultimii doi ani, băncile din România au fost capitalizate, conform datelor BNR, cu aproape 1,3 miliarde de euro. Ca atare, nu văd de ce ar scădea interesul acţionarilor - inclusiv al băncilor-mamă - de a continua această politică", a declarat Gheţea, care este şi preşedintele CEC Bank. Reînnoirea acordului de la Viena Liderii europeni au decis, miercuri, să ridice limita până la care băncile trebuie să dispună de capital propriu la 9% din active, de la 8%. "Băncile din România sunt bine plasate în raport cu acest prag, sunt destul de solide şi au un risc scăzut în comparaţie cu băncile europene", consideră economistul Aurelian Dochia. Şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, a afirmat şi el că instituţiile de credit de la noi sunt bine capitalizate şi deţin, în media sistemului, aproximativ 14% capitaluri de rangul întâi. "Recapitalizări la băncile din România s-au făcut în mod constant în ultimii ani, din partea acţionarilor şi a băncilor-mamă, doar că la o scară mai mică", arată şi economistul-şef al ING, Nicolaie Chideşciuc. Şi-atunci care este îngrijorarea cu privire la recapitalizarea instituţiilor de credit străine, exprimată inclusiv de şeful statului? În ultima perioadă, s-a discutat despre nevoia reluării angajamentelor băncilor străine că nu-şi vor retrage capitalurile. "E nevoie de o reînnoire a acordului de la Viena. Cred ca băncile-mamă trebuie să-şi reasume angajamentele", spune preşedintele CEC Bank. Aurelian Dochia este de acord: o reînnoire a acordului nu ar strica. "Dar nu cred că băncile străine s-ar lega de mâini cu un asemenea acord", crede el. Altfel spus, acestea nu vor fi dispuse să se angajeze la înţelegeri care să le îngrădească libertatea de a lua unele decizii, în caz de forţă majoră. Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, miercuri, că a fost adoptată de către Consiliul European declaraţia de recapitalizare a băncilor, toate statele primind garanţia că filialele băncilor-mamă din alte ţări îşi vor menţine capitalurile şi în viitor. Finanţările vor fi reduse Asta ar putea însemna ca declaraţia Consiliului să ţină loc de acord de la Viena. Însă ieşiri de capital din România s-au produs chiar şi în condiţiile existenţei unei astfel de înţelegeri. "Ieşirile de capital sunt oarecum implicite, în sensul că nu vor mai fi extinse anumite linii de finanţare în următorii ani. De ce? Pentru că băncile-mamă au probleme la ele acasă", spune Chideşciuc. Şi Dochia crede că liniile de finanţare vor fi reduse. "Unele vor fi chiar fluxuri inverse, adică retrageri de capital, pentru a compensa volumele afectate ale băncilor-mamă", arată el. Băncile din Grecia prezente în România au tras deja bani, chiar dacă cele din Austria şi Franţa nu au făcut-o încă.
1,3 miliarde de euro este suma cu care au fost recapitalizate băncile din România în ultimii doi ani ESTIMĂRI
Creditele în valută, pe cale să se restrângă
Dorinţa veche a lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, de încurajare a creditării în lei ar putea să se materializeze în contextul crizei financiare europene. Tocmai acum însă, Mugur Isărescu pare să bată în retragere, după ce a declarat, recent, că împrumuturile în valută trebuie păstrate, pentru că nu există resurse în lei pe termen lung. "Problemele băncilor-mamă se vor vedea într-o restrângere a ofertei de credite în România, în special a celor în valută, care va antrena cunoscuta spirală. Va creşte costul împrumuturilor, inclusiv al celor contractate de stat, iar toate astea vor afecta activitatea economică aflată încă, în mare parte, în criză de lichidităţi", spune economistul-şef al ING. Accentul se va pune tot mai mult pe depozite, iar asta nu este deloc rău, dacă analizăm structura financiar-bancară din România. "Dacă ne uităm în urmă, abundenţa de capital a făcut mai mult rău. Întotdeauna când există un excedent de capital se fac greşeli", spune Dochia. Economistul crede că momentul are şi o parte pozitivă: reechilibrarea raportului creditare/economisire, care acum se plasează între nivelul complet aberant de 551% în cazul Volksbank şi mult mai confortabilul 78% în cazul Băncii Transilvania.
MAJORARE DE CAPITAL
Un moment oportun pentru CEC Bank Propunerea privind recapitalizarea băncilor-mamă şi urmările pe care această decizie le-ar avea asupra creditării autohtone pot împinge, în sfârşit, decizia de capitalizare a CEC Bank în direcţia dorită de mult timp de Executiv. "Guvernul român are anumite angajamente faţă de CEC Bank şi Eximbank, iar acolo lucrurile sunt în curs de găsire a unor soluţii pentru o majorare de capital", spune Radu Gheţea, şeful ARB. Ce spun autorităţile? Gheorghe Ialomiţianu, ministrul de finanţe, a lăsat să se înţeleagă că lucrurile s-ar putea mişca, după aproape trei ani de discuţii cu Comisia Europeană. "Nu se pune problema unei recapitalizări, dar s-ar pune problema de majorare a capitalului Eximbank, pentru a acorda credite şi pentru a suplini creditarea acolo unde restul băncilor nu o vor mai face", a declarat şeful Finanţelor, pentru "Capital". Mai mult, infuzia de capital la CEC Bank şi capitalizarea dividendelor s-ar putea produce în acest an. "Preşedintele Eximbank m-a rugat să-i prelungesc mandatul, pentru a discuta cu cei de la Comisie să aprobe această capitalizare. Şi având în vedere situaţia dificilă în care se află sistemul financiar european, probabil Comisia Europeană va fi de acord", crede Gheorghe Ialomiţianu. CITIŢI ŞI:
- RECAPITALIZAREA BĂNCILOR. Ce înseamnă asta?
-
Traian Băsescu la Bruxelles: Statele UE au primit garanţia că băncile-mamă îşi menţin capitalurile
-
SUMMITUL DECISIV din zona euro. Statele au ajuns la un acord privind recapitalizarea băncilor
-
Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy discută despre recapitalizarea băncilor europene
Recomandările noastre
