Situația expusă de autoritățile statului pare a fi, potrivit declarațiilor lor, una roz. Realitatea este, însă, alta. “Am înțeles că nu se pot face aceste creșteri cât timp economia nu crește, dar acum, dacă crește exponențial, unde sunt banii?”, s-a exprimat – ironic – analistul economic Adrian Câciu.

Realitatea economică a României

Prezentăm în continuare situația economică reală a României, expusă de economistul Adrian Câciu.

  1. România a intrat în anul 2021 cu derapaje majore din punct de vedere macroeconomic, respectiv cu un deficit public de 9,4%, un deficit de cont curent de 5,2% din PIB, o balanță comercială deficitară care a atins un record istoric de 18,2 miliarde euro, adică 8,5% din PIB și o explozie a datoriei publice care a depășit pragul psihologic de 500 miliarde lei (47,4% din PIB).
  1. Potrivit datelor statistice publicate chiar săptămâna trecută, contracția economică a fost 3,9%, PIB nominal înregistrând o valoare de 1054 miliarde lei, sub nivelul PIB anul 2019.
  1. Există o serie de prognoze excesiv de optimiste care însă iau în calcul o revenire accelerată a economiei românești sub condiția succesului campaniei de vaccinare, campanie care însă merge deosebit de greoi. La trei luni, România are doar puțin peste 1,3 milioane persoane la un obiectiv de peste 10,5 milioane de persoane în septembrie. Ca să atingi obiectivul de 10,5 milioane persoane, ar trebui să (vaccinezi – n.r.) minim 100 mii de persoane pe zi (noi vaccinăm jumătate din această cifră).
  1. Greșeala Guvernului este că ține economia închisă până termină acest proces de vaccinare. O economie închisă provoacă pierderi și asta se va vedea în faptul că România nu va avea o creștere economică accelerată în acest an (se va resimți doar efectul de baza care este doar +2 pp – asta apropo de afirmația unora că efectul de bază ar conduce singur la o creștere de 5-6%. Fals! +2 pp înseamnă creștere negativă, adică contracție de 1,9. Atenție la cifre domnilor propagandiști).
  1. Creșterea economică prognozată de FMI de 6% nu este fezabilă, (ba mai mult decât atât – n.r.) este toxică, pentru că o creștere de 80 de miliarde a PIB s-ar face exclusiv pe datorie în lipsa creșterii organice creată de redresarea economiei prin deschiderea ei.
  1. În cifre, datoria publică este prevăzută să crească cu 25 de miliarde euro în anul 2021, iar creșterea economiei este prevăzută a crește cu 16 miliarde de euro. Este definiția perfectă a creșterii pe datorie, adică la 1 euro creștere ai 1,65 euro datorie.
  1. Fiecare român va fi mai dator cu 8.000 de lei la finalul anului 2021. Și atunci ce folos că crești dacă în fapt sărăcești și te supraîndatorezi?
  1. Trebuie să nu uităm faptul că banii nu ajung în economie, iar serviciile au scăzut cu peste 20%, producția industrială cu peste 12%, exporturile cu 10%. Pentru că guvernul nu a dat nici acum sprijinul promis economiei de peste un an de zile.
  1. Peste asta punem scăderea puterii de cumpărare a românilor. Prețurile au crescut cu procente medii de peste 15% (să nu uităm și de explozia prețului la energia electrică – 18% sau la combustibil – 20%) în timp ce veniturile românilor au înghețat. Înghețarea este bună când totul îngheață. Dacă în schimb prețurile cresc, înghețarea veniturilor înseamnă sărăcie.

 

Iar aici indicatorii sunt îngrijorători. Avem peste 500 de mii de persoane care au intrat în deprivare materială severă (sărăcie lucie) în anul 2020. În anul 2021 încă 500 de mii de persoane vor intra în sărăcie.

Nu se face nimic pentru oameni, iar asta nu face decât să scadă consumul. Când scade consumul privat, singura varianta este să crească în compensare consumul guvernamental iar asta duce la explozia deficitelor și a datoriei publice. Nu este o (soluție – n.r.) economică, ci este o rezolvare care bagă statul în faliment.

  1. Ca să înțeleagă și oamenii, dar și antreprenorii: statul face datorie, coafează indicatorii statistici pur contabil, dar la un moment dat cineva plătește. Iar plata se face prin taxe și impozite. Asta ne așteaptă după această aventură : taxe mai mari peste o economie tot mai săracă.
  1. Sunt probleme mari cu execuțiile bugetare pe anul 2021 și aici avem o lipsă totală de transparență din partea Guvernului Cîțu. Din analizele pe care le-am făcut rezultă că primul trimestru a produs o gaură de peste 12 miliarde lei la buget (cifra este ascunsă de Nazare care nu a publicat repartizarea pe trimestre a bugetului – gaura este produsă de incasari mai mici la venituri decat cele programate) ceea ce înseamnă de fapt un deficit mai mare la final de an, adică peste 8,3%. Deficit mai mare, datorie mai mare.
  1. Să nu uităm că deficitul public pe februarie este cu 45% mai mare decât cel de anul trecut, acesta este un semn concret că economia nu și-a revenit, iar veniturile publice sunt în cădere liberă.
  1. În tot acest tăvălug sumbru asistăm doar la retorică politică fără sens care de fapt creează impredictibilitate. Tocmai am fost anunțati de domnul Năsui că masura 3 Granturi pentru Investiții, o măsură de 500 milioane de euro, nu se mai lansează, că va fi înlocuită de altă măsură care va veni probabil la final de an. Pe măsura 2 s-a plătit doar 1 miliard de lei din 4,3 miliarde lei acceptate la plată.

Ajutorul de stat pentru Horeca, în valoare de alte 500 milioane de euro, a fost prelungit pe doi ani, deși industria ospitalității avea nevoie de bani acum. Prognoza este că peste 50% din afaceri se vor închide până în septembrie.

  1. Pentru amatorii care nu au înțeles care este costul umflării PIB – dacă România va avea creștere economică peste 5%, pierde între 3 și 5 miliarde euro din alocarea pentru PNRR. Adică rămâne cu 24-26 miliarde în total. Și cu datoria aferentă umflării PIB. Asta după ce a pierdut alte 4 miliarde de euro pentru că cineva a umflat PIB-ul din pix pe anul 2020.