Un oficial cu rang înalt în MAE rus a declarat joi, în timp ce la Deveselu erau în plină desfăşurare manifestările de inagurare a scutului antirachetă, că deciziile NATO de acest tip nu fac decât să inflameze şi mai mult o situaţie şi-aşa dificilă”.

“Face parte din strategia de izolare politică și militară a Rusiei”, a declarat joi pentru Interfax Andrei Kelin, oficial cu rang înalt în MAE rus. „Aceste decizii din partea NATO nu pot decât să inflameze și mai mult o situație și-așa dificilă”, a adăugat el. Diplomatul a spus că această mișcare ar putea fi o piedică în calea efoturilor de refacere a legăturilor dintre Rusia și NATO.

MAE de la Moscova a avut o reacție și miercuri, cu o zi înainte de inaugurarea scutului. Ministerul Afacerilor Externe din Rusia a spus miercuri că instalarea de către SUA a unui scut antirachetă în România reprezintă o încălcare a Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF).

„Decizia este dăunătoare și greșită pentru că poate încălca stabilitatea strategică”, a declarat Mihail Ulianov, șeful departamentului pentru armament și neproliferare din cadrul MAE rus, pentru aceeași agenție rusă Interfax. „Astfel sunt afectate în mod direct interesele noastre de securitate”, a adăugat el, citat de Agerpres. În plus, Ulianov a afirmat că sistemul utilizat ar fi capabil să lanseze rachete de croazieră, ceea ce reprezintă o amenințare potențială pentru securitatea națională a Rusiei.

La începutul acestei săptămâni, șeful forțelor ruse pentru rachete strategice, generalul Serghei Karakaev, declara că țara sa dezvoltă o nouă rachetă balistică intercontinentală capabilă să penetreze scutul american antirachetă.

Nu este pentru prima dată când MAE rus se exprimă în acești termeni referitor la scutul american antirachetă de la Deveselu. 

Tratatul INF, semnat de SUA și URSS în 1987, prevede ca ambele țări să elimine toate rachetele de croazieră și balistice nucleare și convenționale cu o rază de la 500 până la 5.500 km care pot fi lansate de la sol.

„Suntem profund îngrijorați de desfășurarea unui sistem de apărare antirachetă într-o bază din România și pe viitor într-o bază din Polonia, ceea ce este interzis în conformitate cu Tratatul privind eliminarea rachetelor cu rază intermediară și scurtă”, menționa MAE rus și în raportul său anual intitulat „Activitatea politică externă a Rusiei în 2015”. Cu acel prilej, ministerul reitera că Moscova va întreprinde toți pașii necesari pentru a asigura securitatea țării, în contextul în care desfășurarea de sisteme americane antirachetă în Europa „are fără nicio îndoială scopul de a descuraja Rusia”. 

Baza Militară 99 Deveselu se află în judeţul Olt, la 180 de kilometri de Bucureşti. Capabilitatea tehnică a bazei include un radar puternic, interceptori de rachete şi echipament de comunicaţii.

Interceptorii instalaţi la Deveselu (jud. Olt) nu au încărcătură explozivă şi nu sunt purtători ai unor încărcături periculoase (nucleare, biologice sau chimice). Ei sunt proiectaţi să distrugă rachetele ostile prin forţa impactului. Racheta are o autonomie de 500 de km şi o viteză maximă de 9,600 km/h.

Preşedintele american Barack Obama a anunţat planurile pentru întărirea sistemul antirachetă din Europa în septembrie 2009.

În prima fază a proiectului s-a amplasat un radar antirachetă în Turcia şi nave cu sisteme antirachetă în Marea Mediterană. În septembrie anul trecut a fost amplasată a patra şi ultima navă în Mediterană.

În a doua fază a proiectului americanii au terminat contrucţia bazei de la Deveselu şi au livrat sistemul de interceptare, iar joi are loc ceremonia oficială pentru marcarea certificării bazei.

A treia fază presupune construirea unei noi baze în Polonia, echipată cu tehologie superioară celei din România, contractul pentru construirea acesteia fiind atribuit în februarie anul acesta, urmând să devină operaţională în cursul anului 2018.

Viceamiralul James D. Syring, directorul Agenţiei de Apărare Antirachetă a SUA, a explicat în decembrie la Bucureşti că sistemul de la Deveselu este o adaptare a sistemului naval de apărare antirachetă AEGIS, care foloseşte un radar SPY-1, un procesor de semnale multi-misiune, un sistem de lansare verticală Mark 41 şi alte procesoare de comandă, control şi comunicaţii. Sistemul este capabil să lanseze rachete interceptoare SM-3 Block IA, IB, iar din 2018 Block IIA.

Construcţia hangarului de la Deveselu a început în New Jersey şi a fost finalizată în România în 2014, iar instalarea a avut loc din septembrie 2014 până în martie 2015. Au fost livrate peste Ocean, în România, 156 de containere cu peste 900 de tone de oţel, conform lui Syring. Sistemul de la Deveselu a fost gata în august 2015, apoi a intrat în teste, fiind declarat operaţional în decembrie 2015.

Iniţial costul estimat al componentei terestre AEGIS de la Deveselu a fost de peste 500 de milioane de dolari. În 2013, Congresul SUA a alocat 265 de milioane de dolari acestui proiect dezvoltat de Agenţia de Apărare Antirachetă a SUA, iar în 2014 proiectul a primit de la bugetul SUA 80 de milioane de dolari.

România a investit 11,2 milioane de dolari în baza de la Deveselu, conform ministrului Apărării, Mihnea Motoc. Pentru anul fiscal 2015, Agenţia de Apărare Antirachetă a SUA a solicitat Congresului o finanţare de 123 de milioane de dolari pentru finalizarea componentei de la Deveselu şi pornirea lucrărilor din Polonia.

La baza de la Deveselu, Armata SUA a acordat prin licitaţie 4 mari contracte de lucrări, în valoare totală de aproximativ 177 de milioane de dolari. Cele patru firme care le-au câştigat sunt Kellog Brown & Root Services (SUA, 134 milioane dolari), Exelis Systems Corporation (SUA, 5,7 milioane dolari), Glacial PROD SRL (România, cel mai mic contract, de 3,3 milioane dolari) şi Zafer Taahhut, Insaat VE Ticaret A.S (Turcia, 33,6 milioane de dolari).

Baza de la Deveselu este în prezent una dintre cele mai moderne unităţi militare din administrarea Ministerului Apărării Naţionale, fiind construită la începutul anilor '50 cu sprijin sovietic şi devenind apoi o importanta bază de aviaţie militară, cu toate dotările necesare.

Acolo au aterizat primele aparate MIG 15, în martie 1952, iar ulterior ele au fost înlocuite cu MIG 19. Prima escadrilă de MIG-21F-13 a aterizat tot la această bază, în februarie 1962.

Tot ca o premieră, la baza aeriană de la Deveselu a fost făcut primul zbor supersonic cu un MIG 19, în anii '60.

Baza de la Deveselu servea în anii '80 atât pentru zboruri de noapte, cât şi pentru zboruri de zi, cu patru escadrile, operate de o sută de piloţi. Până în anii '90, baza a mai funcţionat doar pentru apărare aeriană cu o singură unitate operată pe timp de noapte. După 2002, baza nu a mai fost operaţională.