Conducerea IGSU a adresat o scrisoare redactorului șef al Agendei pompierului în care face precizări ca urmare a apariției scrisorii unui un pompier cu mulţi ani de experienţă în spate, trimisă ministrului de Interne, Carmen Dan, în care arată umilinţele la care sunt supuşi colegii săi, din cauza nenumăratelor probleme, de ordin material, tehnic, dar şi în ceea ce priveşte conducerea sistemului, cu care se confruntă acest domeniu.

Stimată doamnă Ioana Anamaria Ungur,

Apreciem interesul continuu manifestat față de arma pe care o reprezentăm și vă suntem recunoscători că aduceți în atenție aspecte sesizate de cadre ale instituției noastre, care au ales să apeleze la sprijinul dumneavoastră, depășind astfel etape ierarhice pe care orice militar are obligația să le cunoască, să le respecte și să le urmeze.

Am manifestat permanent deschidere și transparență, astfel că ați beneficiat de informațiile comunicate public care certifică evoluția în timp a IGSU și rolul pe care instituția noastră a reușit să-l probeze, ca autoritate în aplicarea legii din România.

Creșterea și performanța unei instituții pot fi măsurate în numărul vieților salvate, în eficiența misiunilor susținute de tehnica de intervenție, pregătirea personalului și, nu in ultimul rând, de perseverența în ducerea la îndeplinire a obiectivelor instituționale, orientate spre siguranța cetățeanului. Mărturie stau și aprecierile organismelor similare din străinătate, alături de care s-au desfășurat misiuni importante, de anvergură.

Dezvoltarea unei instituții include viziuni, planuri, strategii, a căror implementare presupune, atât efort, dedicare și angajament din partea personalului propriu – operativ și neoperativ, cât și alocări bugetare adecvate implementării măsurilor respective. Prezența IGSU, alături de alte instituții, în coordonarea DSU, impune corelarea și integrarea viziunii de dezvoltare a sistemului integrat de răspuns la urgență.

Misiunile s-au diversificat în timp, tipurile de risc comportă ample manifestări, iar aceste câteva aspecte reclamă, fără echivoc, adaptarea rapidă în furnizarea răspunsului pentru protecția comunităților.

Astfel, la nivel instituțional au fost prioritizate acțiuni care să susțină gestionarea misiunilor noastre, atât prin dotarea cu echipamente și tehnică performantă de intervenție, cât și prin pregătirea personalului, la un nivel adecvat statutului de profesionist.

În articolul publicat regăsim câteva aspecte asupra cărora, din considerente instituționale, pentru corecta informare a cititorilor, facem următoarele precizări:

Referitor la conceptul SMURD, beneficiul pe care asistența medicală de urgență în faza prespitalicească, destinat protecției vieții și a stării de sănătate a populației în general, este unul cert, probat în primul rând prin miile de vieți salvate anual.

Subliniem, așa cum am făcut-o în nenumărate rânduri, că misiunile de acordare a primului ajutor calificat, de asistență medicală de urgență și de descarcerare, pe care le presupune acest concept, reprezintă nu numai o medie de peste 85% din totalul misiunilor noastre, ci și un avantaj public, având în vedere condițiile dificile existente în sistemul de sănătate din România, cauzat de lipsa personalului medical.

De aceea, fără a diminua importanța și riscul implicate de celelalte misiuni din competență, tratăm cu aceeași responsabilitate misiunile SMURD, iar soluțiile adoptate de-a lungul timpului, în condițiile lipsei evidente de personal, au căutat în principal acoperirea întregii plaje de misiuni aflate în competență.

Dintre aceste soluții, le menționam pe cele mai relevante:

 Modificarea duratei de școlarizare a elevilor Școlii de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă Boldești, prin dublarea anuală a numărului de absolvenți;

 Trecerea la un program de lucru 24/48, fapt care a generat o creștere cu aproximativ 16% a personalului operativ din subunitățile de intervenție;

 Promovarea unui proiect de memorandum pentru suplimentarea personalului operativ cu funcție de soldat/gradat profesionist, care să permită atât acoperirea nevoii operaționale, cât și o evoluție ulterioară, normală, în cariera de militar.

 

Într-adevăr, lipsa de personal duce la încadrarea prin cuplaj a unor categorii de tehnică, dar dezavuăm în mod categoric ideea că încadrarea personalului (spre exemplu pe autospeciala de stins incendii) s-a făcut pentru asigurarea „bunului mers al conceptului SMURD”.

Argumentăm prin faptul că nevoia de dotare și încadrare stabilită potrivit realității din teren și a criteriilor de performanță stipulate de legislație ar reclama ca 446 de ambulanțe SMURD să fie zilnic în intervenție la nivelul României. Din păcate, acest lucru nu este posibil la acest moment, intervenția operativă fiind acoperită doar cu o medie de 300 de echipaje disponibile zilnic

Pe de altă parte, frecvența mai redusă de producere a situațiilor de urgență, altele decât cele SMURD, justifică prin media de peste 85% din totalul intervențiilor încadrarea zilnică a cât mai multor ambulanțe SMURD pe tura de serviciu.

De aceea, încadrarea prin cuplaj a tehnicii de intervenție permite utilizarea aceluiași personal pentru deservirea mai multor categorii de mijloace, care deși nu este ideală, este uzitată de toate serviciile de urgență din lume.

Amintim în acest sens că misiunile pe care le execută pompierii români nu diferă de cele derulate de omologii lor din alte state precum Franța, Germania, SUA, Japonia și multe altele, țări în care implicarea în intervențiile de prim-ajutor, asistență medicală de urgență și descarcerare reprezintă peste 80% din activitatea instituțiilor respective. Există și țări în care aceste tipuri de misiuni sunt acoperite integral de pompieri, iar în altele (inclusiv Romania), acestea sunt asigurate în mod complementar cu alte instituții existente, abilitate în furnizarea răspunsului la urgențe (exemplul din țara noastră fiind SMURD – SAJ).

Totodată, pentru furnizarea unei imagini reale, amintim că cele 300 de ambulanțe SMURD operaționale zilnic sunt încadrate cu aproximativ 900 de militari (care asigură 85% din totalul intervențiilor), din cei aproximativ 5.000 salvatori aflați zilnic în tura de serviciu.

De asemenea, subliniem faptul că modul de gestionare a situațiilor de urgență se bazează și pe creșterea capacității de intervenție în cazul unor situații deosebite care necesită suplimentarea cu personal, astfel că subunitățile IGSU pot efectiv dubla personalul încadrat pe o tură, într-un timp scurt.

Important de menționat este și faptul că numai anul trecut IGSU a plătit din fonduri europene aproape 124 milioane euro pentru dotarea unităților subordonate cu tehnică de intervenție, precum și a serviciilor de ambulanță. Aspectul certifică îndeplinirea unui alt obiectiv prioritar ce vizează înlocuirea mijloacelor vechi de intervenție cu altele noi, pentru furnizarea răspunsului de calitate la solicitările cetățenilor, în condițiile în care peste 40% dintre acestea dețin o vechime de peste 30 de ani.

În final, bazându-ne pe buna colaborare și pe deontologia profesională care implică prezentarea cu obiectivitate a informațiilor oficiale de interes pentru opinia publică, păstrăm convingerea că precizările noastre vor fi făcute publice.

 

Te-ar putea interesa și: