Evenimentul Zilei > International > RBC: Preşedintele Ucrainei ar putea dizolva Parlamentul din cauza unor decizii controversate ale Curţii Constituţionale
RBC: Preşedintele Ucrainei ar putea dizolva Parlamentul din cauza unor decizii controversate ale Curţii Constituţionale

RBC: Preşedintele Ucrainei ar putea dizolva Parlamentul din cauza unor decizii controversate ale Curţii Constituţionale

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, nu exclude dizolvarea Radei Supreme, parlamentul unicameral al Ucrainei - scrie RBC.

Potrivit sursei menţionate, Zelenski ar putea dizolva Parlamentul în cazul în care formaţiunea sa politică, Slujitorul Poporului, refuză să-i susţină proiectul de lege privind revocarea judecătorilor Curții Constituționale. Volodimir Zelenski a declarat că vrea ca „Parlamentul să lucreze pentru ţară”.

„Acest lucru (dizolvarea Parlamentului, n.red) va depinde și de punerea în aplicare a planului nostru, dacă va fi un colaps politic şi voi vedea că nu există sprijin în Parlament, în special din partea partidului Slujitorul Poporului, ai cărui membri au ajuns deputaţi datorită mie şi trebuie să îşi cunoască responsabilitatea. Dacă vor greși, vom ieși din
această situație chiar și în acest mod (dizolvarea Parlamentului, n.red)” – a subliniat preşedintele ucrainean.

Amintim că, pe 27 octombrie, Curtea Constituțională de la Kiev a declarat neconstituţionale declaraţiile de avere electronice şi a decis că este ilegal ca oficialii statului să fie traşi la răspundere penală pentru informaţiile false din declaraţiile lor de avere şi interese. De asemenea, Curtea a redus unele dintre atribuţiile-cheie ale Agenției Naționale
pentru Prevenirea Corupției din Ucraina.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a calificat deciziile respective ale Curții Constituționale drept o  „conspirație a vechilor politicieni şi a oligarhilor împotriva președintelui și a țării”. De asemenea, preşedintele Zelenski a depus la Parlament un proiect de lege privind dizolvarea Curţii Constituţionale a Ucrainei. Proiectul respectiv urmează să fie examinat de deputaţi marţi, 3 noiembrie.

*

Poziţia Germaniei privind criza constituţională din Ucraina Ambasadorul Germaniei la Kiev, Anka Feldhusen, a declarat că deciziile Curţii Constituționale a Ucrainei trebuie să țină cont de parcursul euroatlantic al statului ucrainean, consfinţit prin Constituția țării.

Ultimele decizii ale Curții ridică însă îndoieli cu privire la faptul că acest lucru a fost luat în considerare – este de părere diplomatul german. Într-un interviu pentru Interfax-Ucraina, Anka Feldhusen subliniază că lupta împotriva corupției este principala componentă a eforturilor Kievului de a se apropia de UE și de a îndeplini sarcina
constituțională a ireversibilității parcursului euroatlantic.

„Această sarcină constituțională ar trebui luată în considerare în deciziile sale de către Curtea Constituţională a Ucrainei. Cu toate acestea, există îndoieli că s-a ţinut cont de acest lucru la luarea ultimei decizii privind declarațiile electronice. În plus, se pare că unii judecători s-au aflat în conflict de interese. Prin urmare, mă întreb dacă actuala componenţă a Curţii poate să acționeze în conformitate cu obiectivele sale constituționale” – a explicat ambasadorul Germaniei la Kiev.

Totodată, diplomatul a îndemnat la rezolvarea crizei constituționale din Ucraina în mod constructiv, respectând statul de drept.

*

Ambasadorul Germaniei la Kiev susţine că Ucraina nu poate obține garanții de securitate în temeiul Memorandumului de la Budapesta

Ambasadorul Germaniei la Kiev, Anka Feldhusen, a declarat pentru ediţia ucraineană a agenţiei Interfax că este imposibil ca Ucraina să obţină garanții în temeiul Memorandumului de la Budapesta, deoarece acest document este o declarație politică, nu un tratat internațional. Potrivit diplomatului german, în anul 2014, la începutul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, „nimeni nu și-a adus aminte de memorandumul respectiv”.

„Memorandumul de la Budapesta este o declarație politică și nimic mai mult. Nu este un tratat internațional… Adică, în acest moment, obţinerea unor astfel de garanţii este pur și simplu imposibilă” – a explicat Anka Feldhusen.

Ambasadorul a adăugat că nu este sigură de necesitatea extinderii actualelor formate de negocieri care vizează rezolvarea conflictului din Donbas şi că este mai important sprijinirea Ucrainei de către parteneri. „Dacă Ucraina dorește să extindă formatele existente […] Nici măcar nu știu dacă Statele Unite, Marea Britanie, Canada ar fi  pregătite în acest sens (să se alăture negocierilor, n.red). Totuși, formatul Normandia nu funcționează rău, iar a avea
un cerc mai mare de participanți înseamnă mai multă coordonare a pozițiilor. Chiar şi acum este dificil de găsit o dată pentru o posibilă întâlnire, dar, dacă sunt şapte sau opt participanți, este și mai greu” – a explicat ambasadorul german la Kiev.

Amintim că, pe 25 octombrie, când în Ucraina au avut loc alegeri locale, la iniţiativa preşedintelui Volodimir Zelenski a fost organizată şi o consultare populară, în cadrul căreia cetăţenii au fost întrebaţi, printre altele, dacă sunt de acord ca Ucraina să ridice problema utilizării garanţiilor de securitate stabilite în Memorandumul de la Budapesta la nivel internaţional în cadrul reglementării conflictului din Donbas. 74,12% dintre cei chestionaţi au declarat că susţin iniţiativa preşedintelui Zelenski.

( www.rbc.ua )

Traducere: Sergiu Dan, RADOR

Publicat in categoriile: International
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News