Răzvan Ioan Boanchiș despre Cristian Tudor Popescu: „Voia să fie mai șmecher decât mogulii, dar pe banii mogulilor!”

Răzvan Boanchiș realizează, în emisiunea „Dosare de presă”, la EvZ TV, un portret sincer și asumat unuia dintre cei mai cunoscuți jurnaliști. Acesta consideră că Cristian Tudor Popescu are niște răutăți nejustificate.

Răzvan Boanchiș a mărturisit în emisiunea „Dosare de presă”, pe evz.ro, că unul dintre jurnaliștii pe care îi admiră este Cornel Nistorescu. La polul opus, jurnalistul pe care nu-l place deloc este Cristian Tudor Popescu.

„El are niște fraze memorabile, dar el le face în așa fel încât să fie memorabile; le pune artificial. Sunt niște construcții... el le duce acolo. E exact ca o tehnică a interviului.

(De exemplu, n.e.) Tu vrei să mă întrebi pe mine orice, iar pe mine mă interesează să vorbesc despre acești ochelari și atât. Și tu mă întrebi, „Ce părere ai că a căzut Fidel Castro?” sau „că a murit Maradona”, acum trei săptămâni. Și eu vreau să ajung la acești ochelari. Pot să ajung din 10 pași, dar pot să ajung și din doi pași.

Locul din România în care se trăiește cel mai bine. Orașul din care toți vor să plece

Horoscopul lui Dom’ Profesor,  22 noiembrie 2024. Alte obiecte anacronice      

„El nu mai vedea lumea și nu mai știa să privească, fiindcă nu și-a pus ochelari. Și i-a uite ochelarii ăștia, ia să-i fi avut...”. El (C.T.P., n.e.), practic, vrea să lipească niște chestii memorabile, acolo”, a spus Boanchiș.

Mai mult de atât, cunoscutul ziarist îi reproșează lui C.T. Popescu o înclinație  spre megalomanie, prin dorința de a-și subordona presa din România.

„Mai rău e cu deontologeala asta pe care o face. Tu, când ai stat lângă Dumitru Tinu, ultimul cuvânt e „deontologeala” la tine. Nu te supăra pe mine. Chiar ne dai lecții? Mai departe: face acel Club Român de Presă, unde exista Consiliul de Onoare al Clubului Român de Presă. Mă îngrozeam, să mă ierte Dumnezeu! Briganzii au un Consiliu de onoare! Am zis briganzii, să nu zic altfel.

Cum?! Voi împărțeați reclama de la stat, la începutul fiecărui an, și acuma vreți Consiliu de Onoare???!!! Păi atunci, hai să facem noi doi un dicționar de sinonime și să spunem: Consiliu de Onoare = Stabor.

C.T. Popescu voia să nu poți publica nimic, dacă nu aveai legitimație de presă dată de el. Și ce ne-a făcut nouă, la Național, cu asta! Mihaela Rădulescu (a vrut, n.e.) să ne reclame cu nu știu ce și,... Cum făcea (C.T.P, n.e.)? Pe oamenii de afaceri îi prostise. Pentru că ăia făceau așa: „Drept la replică. Redactorului- șef și domnului X, care a scris, și scrisoare către Clubul Român de Presă”. Și ăia reclamau la Clubul Român de Presă. Și răspunde, „Vai, dar acestui ziar nu am ce să-i fac, pentru că nu e în Clubul Român de Presă”. Ce vorbești, mă? Adică, la tine.

Tu ce ești? Un supra redactor-șef, tu ești mai șmecher decât patronii? Aaa, dar urli „Moguluii, mogulii!” Bun, mogulii, mogulii, ozenistule în gecuță de fochist. Dar tu voiai să fii mai șmecher decât mogulii, pe banii mogulilor!”, a explicat Boanchiș.

CTP e un om cu bani, dar care nu a avut niciodată succes economic care să se regăsească în piață

Invitatul lui Mirel Curea consideră că ziaristul Cristian Tudor Popescu e un om cu complexe, cu „răutăți”, care n-a reușit să demonstreze că, în mod real, este ceea ce pretinde că este.

„Are și niște apăsări. Unii le spun frustrări. Dar greșesc dacă le spun frustrări. Că frustrarea înseamnă o nedreptate și nu e vorba despre nedreptate. În DEX, un om frustrat nu e un om complexat. Noi folosim frustrat des, în sens de complexat. Frustrat înseamnă că ai fost deposedat nedrept de un drept legitim. Adică, ești nedreptățit.

Ei (la CTP, n.e.), sunt niște complexe, sunt niște răutăți. Îmi descria cineva. „I-am văzut biroul de la Casa Scânteii”. Dacă mergi acum în Casa Scânteii și vezi niște birouri, nu mai seamănă nimic birourile de șefi, cu ce era înainte de 1989. Arată ca birourile unor companii. Zice, „Când avea biroul de la Casa Scânteii, erau tot draperiile alea grele, rusești”.

Avea o perdea din aia 100 de kg. Și lumina aia... Mergeai pe culoarele alea faraonice ale Casei Scânteii... Dacă ești un pic labil psihic, poți s-o iei razna, pe acolo, pe coridoarele alea faraonice. Cu lumina aia spectrală. Ușile alea duble, capitonate. Probabil, alea l-au afectat.

Mai e un lucru. E un om cu bani, dar care nu a avut niciodată succes economic care să se regăsească în piață. Adevărul trăia din abonamentele vechii Scântei. Adevărul nu a fost un ziar care să câștige extraordinar pe tarabă. Trăia din abonamentele vechii Scântei și din reclama de la stat.

Mai departe: face Gândul. Faliment pe toată linia. Ca să nu mai spun cum îi dai titlu. Omul nu are niciun fel de treabă cu presa, de fapt. Șeful Clubului Român de Presă nu are treabă cu presa. „Gândul” este titlu de revistă culturală scoasă de primăria Fetești. Și e scoasă de primar pentru secretara lui, care a scris o poezioară. Cum să-i zici „Gândul” și să-l faci vandabil. Ăsta nu e titlu de cotidian! N-are niciun fel de legătură cu nimic”, este de părere ziaristul Răzvan Boanchiș.