Impozitarea bacșișului plătit chelnerilor, la restaurant, s-a dovedit un eșec pentru statul român. Introdus cu mare tam-tam, de guvernul condus de Nicolae Ciucă, noul impozit nu a adus nici pe departe veniturile estimate la bugetul statului. Dimpotrivă. Românii, mulțumiți de servire, au plătit bacșiș la fel ca și până acum, direct ospătarului, fără să ceară bon.
În cinci luni, labugetul statului s-au colectat doar șase milioane de lei din impozitarea bacșișului plătit de clienții restaurantelor și cafenelelor. Peste jumătate din suma totală a fost colectată de la ospătarii din București, iar cea mai mică de la cei din Vaslui.
Impozitarea bacșișului a fost reglementată începând de la 1 ianuarie a acestui an. Valoarea taxei este de 10% din suma lăsată de client. Barurile și restaurantele au obligația de a evidenția bacșișul atât pe nota pe plată, cât și pe bonul fiscal. Sumele colectate trebuie distribuite integral angajaților, banii fiind considerate venituri cu reținere la sursă, fără să fie cuprinse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale și fără a intra în sfera de aplicare a TVA.
La momentul introducerii acestui impozit nou, specialiștii din Ministerul de Finanțe apreciau că vor colecta, la buget, într-un an, în jur de 95 de milioane de lei. Aceasta într-o estimare pesimistă. După cinci luni, se pare că estimările finanțiștilor au fost eronate și nici pe departe nu se pune problema colectării unei sume atât de mari. Încasările statului din impozitul pe bacșiș, se ridică la aproape 6 milioane de lei.
Planul Guvernului nu pare să fie realizabil, iar bugetul se va confrunta cu probleme suplimentare din cauza veniturilor planificate, mult prea optimiste.
Unde s-au colectat cei mai mulți bani
Din cei șase milioane colectați, mai bine de jumătate, 3,2 milioane de lei, reprezintă impozitul reținut și virat de barurile și restaurantele din București. La polul opus, în județul Vaslui s-a plătit în aceeași perioadă un impozit totalizând 2.583 de lei, adică 517 lei pe lună.
Conform datelor statistice, sume mici, sub 10.000 de lei au fost plătite ca impozit pe bacșiș, în perioada ianuarie-mai, în nouă județe, Vaslui - 2.583 lei, Sălaj - 3.386 lei, Vrancea - 4.485 lei, Tulcea - 5.407 lei, Satu Mare - 5.819 lei, Ialomița - 5.968 lei, Caraș-Severin - 6.738 lei, Giurgiu - 8.034 lei și Buzău - 8.262 lei.
Cele mai mari sume s-au colectat în județele dezvoltate economic sau care sunt cunoscute ca destinații turistice. Este vorba despre București - 3,24 milioane lei, Cluj - 431.029 lei, Ilfov - 317.253 lei, Constanța - 311.138 lei și Brașov - 251.694 lei, conform unor situații prezentate de profit.ro.
O măsură nepopulară în rândul clienților și ospătarilor
Măsura nu pare să fie pe placul celor care plătesc baccșiș, adică a clienților și nici a ospătarilor. Cei dintâi consideră că este vorba despre un cadou pe care îl fac, o recompensă pentru serviciile de calitate și nu consideră normal ca statul să-și bage nasul și să-l impoziteze.
Pe de altă parte, nici chelnerilor nu le convine să piardă 10% din sumele pe care le încasează astfel. Cu atât mai mult cu cât, de regulă, salariile în acest domeniu sunt foarte mici. Patronii de cafenele și restaurante plătesc prost, considerând că angajații își rotunjesc, oricum, veniturile din ceea ce lasă clienții.
Operatorii economici sunt obligați prin lege să prezinte clienților, pe nota de plată și rubricile care le permit acestora să selecteze nivelul de baccșiș, între 0% și 15% din valoarea consumației. Nota de plată trebuie să conțină și o alta rubrică în care clientul să poată înscrie suma oferită drept bacșiș, în valoare absolută, dacă optează pentru acest mod de stabilire a valorii.
Mulți consumatori preferă, însă, să bifeze 0, pe nota de plată, iar baccșișul pe care îl plătesc să intre direct în buzunarul ospătarului.