Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, i-a cerut sâmbătă preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, să înceapă consultări „urgente” cu privire la ajutorul pe care Moscova îl poate oferi Erevanului pentru a asigura securitatea ţării, aflată în conflict cu Azerbaidjanul asupra regiunii Nagorno-Karabah, relatează France Presse, preluată de Agerpres.

Acest anunţ, de natură să provoace escaladarea conflictului, intervine după eşecul noilor discuţii între Armenia şi Azerbaidjan vizând stabilirea unei încetări a focului.

„Prim-ministrul armean a cerut preşedintelui rus să înceapă consultări urgente pentru a determina natura şi cantitatea de ajutor pe care Federaţia Rusă îl poate oferi Armeniei pentru a-i asigura securitatea”, a anunţat Ministerul de Externe armean într-un comunicat de presă.

Se știe că Rusia are o bază militară în Armenia, iar Moscova este legată de Erevan printr-un tratat de apărare. Dar, până acum, Kremlinul a susţinut în trecut că acest tratat nu se extinde și la regiunea separatistă Nagorno-Karabah.

În scrisoarea sa, premierul Nikol Pashinyan a declarat că luptele se apropie de graniţele armene şi a acuzat din nou Turcia că sprijină Azerbaidjanul.

Aducând în discuție relaţiile bune între cele două ţări şi un tratat de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă care le leagă din 1997, prim-ministrul din Armenia el a solicitat Moscovei ajutor.

Negocieri eșuate

Ministrul armean de externe Zohrab Mnatsakanyan şi omologul său azer Djeihun Bairamov s-au întâlnit vineri, la Geneva, într-o nouă încercare nereuşită de a găsi o soluţie la criza ce a făcut deja peste 1.250 de morţi, în puţin peste o lună.

Din 27 septembrie, forţele Azerbaidjanului şi cele din Nagorno-Karabah susţinute de Erevan se confruntă din nou. Până acum, trei încercări de armistiţiu umanitar au fost spulberate.

Regiunea Nagorno-Karabah a făcut secesiune faţă de Azerbaidjan în anii 1990, după un război soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de persoane strămutate, mai aminteşte AFP.

Executivul UE a îndemnat recent cele două părţi să revină fără întârziere la „negocieri substanţiale” asupra unei soluţionări paşnice, precum acordul convenit pe 25 octombrie la Washington. Iar Turcia a cerut un rol mai mare în orice negocieri de pace asupra Nagorno-Karabah.