Pandemia și lupta pentru supremație dintre SUA și China au schimbat puternic eșicherul international. Vechile alianțe sunt din ce în ce mai șubrede, iar inamici istorici se regăsesc deseori în aceeași tabără. E vorba de un nou război rece, în care econimia joacă rolul principal și în care liderii tuturor țărilor lumii sunt obligați să-și aleagă tabăra. Iată analiza interesantă făcută de site-ul Habertürk.
”Tensiunile SUA-China amplificate din cauza pandemiei Covid-19 atârnă deasupra piețelor financiare precum sabia lui Damocles.
În timp ce China este îngrijorată de un conflict militar, unii numesc aceste tensiuni Războiul Rece 2.0, iar alții le spun tensiunile nucleare financiare. Poziția pe care o vor aborda Rusia și Turcia poate schimba echilibrele...
De mai mulți ani se scrie și se spune că lumea va ajunge la un nou Război Rece. Numai că este o interpretare pornită de la conflictul dintre SUA și Rusia.
În scurt timp, o a doua versiune a Războiului Rece a capătat formă în urma tensiunilor dintre SUA și China. Cei doi mari concurenți ai comerțului mondial își hrănesc însă unul altuia sistemele economice.
Dezvoltarea permanentă a economiei Chinei și creșterea apetitului față de obligațiunile americane au făcut ca marele deținător al rezervelor monetare internaționale să fie tot mai tensionat. Și așa, războaiele comerciale, războaiele informatice și cele tehnologice nu s-au mai încheiat.
Astăzi, China este țara care deține cele mai multe bonuri de trezorerie și obligațiuni americane, în valoare de 1,2 trilioane de dolari, în pofida tuturor eforturilor protecționiste ale președintelui Donald Trump.
Acum, tensiunile au ajuns la o nouă dimensiune din cauza pandemiei de coronavirus. Președintele SUA, Donald Trump, a numit pandemia "virusul chinezesc", iar secretarul american de Stat, Mike Pompeo, i-a spus "virusul Wuhan".
Autoritățile americane au susținut că virusul a fost produs și a scăpat din laboratoarele din Wuhan, iar responsabilii din China afirmă că virusul l-au adus în țară militarii americani care au venit să ia parte la o întrecere de ciclism.
Nu există încă nicio dovadă științifică legată de originea virusului, însă tensiunile sunt la un nivel foarte ridicat. Blocul vestic acuză China că nu a fost transparentă în legătură cu extinderea epidemiei și reproșează Organizației Mondiale a Sănătății că nu s-a comportat suficient de ferm în această privință.
Faptul că China a ascuns datele tragice referitoare la pandemie este într-adevăr o problemă care a pus lumea într-o situație dificilă
Vestul este alături de SUA
Chiar dacă au semnat o declarație comună că nu sunt de acord cu expresia "virusul Wuhan", propusă în luna martie de secretarul american de Stat Mike Pompeo, țările G-7 și-au schimbat în scurt timp poziția.
Alți lideri vestici consideră Republica Populară Chineză drept sursa noii infecții.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Angela Merkel, au acuzat în mod deschis China că nu a fost transparentă. Și Australia și Anglia sunt în aceeași tabără.
Președintele SUA, Donald Trump, se pregătește pentru campania electorală. Mandatul său este plin de scandaluri. Relațiile cu Rusia, creditele pe care le-a luat în 2012 de la bănci chinezești pentru afacerile lui imobiliare și alte subiecte.
În plus, senatorii de la Washington care susțin impunerea de sancțiuni Moscovei au pregătit un proiect de lege prin care cer demararea unei anchete internaționale privind atitudinea Beijingului și deschiderea uni proces pentru obținerea de despăgubiri.
Se spune că America ar putea considera aceste despăgubiri în contul datoriilor pe care le are față de China.
Pe de altă parte, subiectul despăgubirilor este în actualitate și în Europa. Nu printre politicieni ci printre teoreticieni.
Sumele despre care se vorbește sunt uimitoare. Potrivit presei din Anglia, Beijingul ar trebui să plătească Uniunii Europene o sumă de peste trei trilioane de dolari.
Cum reacționează China? În mod normal, dezminte aceste acuzații. Responsabili din cadrul ministerului chinez de Externe spun că nu există nicio dovadă că virusul ar fi fost produs în mod artificial. Și Organizația Mondială a Sănătății continuă să sprijine China în această privință.
În timp ce continuă acuzațiile reciproce, China reproșează Statelor Unite că "Epidemia de gripă H1N1 și SIDA, care au apărut prima dată în America, au luat mai multe vieți decât coronavirusul".
Trump ar putea reține cele 1,1 trilioane de dolari?
Cu siguranță, specialiștii în finanțe internaționale se întreabă ce va fi dacă Trump, care trebuie să înscrie un gol în fața Chinei înaintea alegerilor, va spune că nu plătește datoria de 1,1 trilioane de dolari. Î
ntr-o analiză publicată în urmă cu două zile de Reuters, subiectul a fost dezbătut pe larg. Dacă Trump spune că nu plătește datoria, va fi haos pe piața de obligațiuni în valoare de 18 trilioane de dolari iar în Constituție este interzis din punct de vedere tehnic ca guvernul să declare intrarea în default.
Însă, dacă se dorește, poate fi creat un "default artificial" și se poate anunța că nu pot fi făcute plăți către anumiți creditori. Legislația SUA îi permite comandantului suprem "să înghețe bunurile aparținând unor țări care generează amenințări extraordinare, să oprească plățile și creditarea".
Pentru asta, SUA trebuie să creeze o nouă paradigmă securitate/amenințare și va fi suficient să își actualizeze instituțiile. Ieri toți inamicii erau "terrorști islamiști", mâine pot fi "bioteroriști".
Spațiul de manevră al Chinei
Potrivit publicațiilor internaționale, în interiorul administrației președintelui chinez Xi Jinping există temeri că grupuri apropiate Statelor Unite vor lansa provocări la adresa puterii Partidului Comunist.
Agenția Reuters scrie că în rapoarte de studiu cu circuit închis realizate de Ministerul Siguranței Naționale se arată că China ar putea fi nevoită să se confrunte din punct de vedere militar cu Statele Unite.
În urma pandemiei de coronavirus, naționalismul populist american i-a luat în vizor pe chinezi.
Pe de altă parte, protestele pro-democrație începute în iunie 2019 la Hong Kong împotriva legii privind extrădarea suspecților în China, dar și tensiunile care au urmat nu sunt încă pe deplin controlate de către Beijing.
Ce ne interesează pe noi (turcii n.r.)?
În acest proces, nici Rusia și nici Turcia nu au ales vreo tabără. Pandemia a început să lovească și Rusia, nu știm cum va evolua situația. Însă este în general dificil ca țările prinse între doi poli de putere să rămână la mijloc într-un asemenea câmp de atracție.
Locul în care a ajuns Turcia din punct de vedere economic și al politicii externe o face să profite de oportunități mai degrabă decât să aleagă tabăra.
Din perspectiva paradigmei de securitate, suntem sub umbrela NATO însă proiectul care reînsuflețește Drumul Mătăsii și asigură transportul foarte rapid al mărfurilor din est în vest, nu este ceva de lepădat pentru Turcia.
Deja, președintele Erdoğan spune în fiecare discurs că noua normalitate va fi foarte diferită. Este la fel pentru toată lumea. Și în cadrul acestei noi normalități, Turcia și Rusia vor deveni o ancoră a noii ordini, prin poziția politică pe care o vor adopta. Și nu vor face acest lucru alegând părți, ci jonglând cu abilitate diplomatică între părți.