Tensiunile dintre cele două mari puteri, Statele Unite și Rusia, se mențin la un nivel ridicat după prăbușirea dronei americane în Marea Neagră. Miniștrii apărării din Rusia și SUA au avut o convorbire telefonică pe acest subiect. În acest context, forțele armate ale Ucrainei au anunțat că au doborât un bombardier tactic Su-24 al Rusiei în apropierea orașului Bahmut.

Forțele armate din Ucraina au anunțat că au reușit să doboare un bombardier tactic Su-24 al Rusiei în apropierea orașului Bahmut, după cum relatează The New Voice of Ukraine. Lovitura a fost revendicată de Brigada 93 a armatei ucrainene. O înregistrare video a fost distribuită de militarii acestei unități și surprinde ceea ce pare momentul imediat de după prăbușirea unei aeronave la sol. De asemenea, se vede și parașuta unuia dintre soldații ruși glisând încet spre sol înainte de a se agăța într-un copac.

Chiar la sfârșitul înregistrării pot fi observate mai multe explozii mici, cauzate de detonarea munițiilor de la bordul aeronavei. Faptul că aceasta a fost într-adevăr un Su-24 nu a fost confirmat din surse independente.

Potrivit bilanțului întocmit de Oryx, site-ul care monitorizează pierderile suferite de ambele tabere în războiul din Ucraina, Rusia ar fi rămas fără 10 Su-24 în timpul conflictului declanșat de Vladimir Putin pe 24 februarie anul trecut.

Costul unui Su-24 este evaluat la aproximativ 24-25 de milioane de dolari, deși estimările variază în funcție de modernizările aduse. În mod interesant, majoritatea bombardierelor Su-24 scoase din acțiune, în război, au fost distruse sau avariate puternic la sol, în urma unor bombardamente sau acte de sabotaj ale ucrainenilor.

A #Russian Su-24 bomber was destroyed near #Bakhmut by the 93rd Brigade.

The information about the negative landing of the Russian plane was confirmed by Andriy Yermak. pic.twitter.com/Fo4IJFohzn

— NEXTA (@nexta_tv) March 15, 2023

Două femei au fost ucise într-un bombardament rus

Mai multe bombardamente rusești au avut loc în regiunea ucraineană Dnipropetrovsk. În urma acestor atacuri, au murit două persoane, iar alte cinci au fost rănite. Informația a fost prezentată de Serhii Lisak, șeful administrației militare regionale din Dnipropetrovsk.

Două femei, în vârstă de 62 și 57 de ani, au fost ucise în orașul Marhanets, a precizat oficialul american. Potrivit informațiilor preliminare, un bărbat și trei femei au fost spitalizați, iar o altă femeie rănită va fi tratată în regim ambulatoriu.

În acest context, autoritățile ucrainene au afirmat că mai puțin de 3.000 de persoane - inclusiv 33 de copii - au rămas în orașul Bahmut. Chiar dacă luptele sunt din ce în ce mai dificile, acestea refuză să plece. Informația fost prezentată de Pavlo Kirienko, șeful administrației militare regionale din Donețk, citat de CNN.

„Evacuarea continuă, și nu doar în Bahmut, lucrăm de-a lungul întregii linii de front. Evacuarea este obligatorie în regiune, dar unii oameni încă refuză să plece”, a declarat Kirilenko.

Turcia aprobă aderarea Finlandei la NATO

Turcia va aproba aderarea Finlandei la NATO, iar anunțul va fi făcut vineri în timpul unei vizite a preşedintelui finlandez, a anunţat Helsinki, conform AFP.

„Turcii au sperat că voi fi acolo pentru a le primi răspunsul când îşi vor anunţa decizia. Bineînţeles, am acceptat invitaţia şi voi merge pentru a primit expresia intenţiilor lor”, a precizat preşedintele finlandez Sauli Niinisto într-un comunicat de presă.

Aflat în campanie electorală pentru un nou mandat, Erdogan, care blochează de anul trecut aderarea Finlandei şi Suediei, a lăsat să se înțeleagă că va răspunde favorabil „promisiunii” făcute de a permite ca Finlanda să aderare la Alianţa Nord-Atlantică.

„Ne vom face partea noastră, vom respecta promisiunea făcută. Vineri, ne vom întâlni cu preşedintele, vom face ceea ce ne cere promisiunea”, a declarat Erdogan.

Parlamentul turc trebuie să ratifice aderarea Finlandei la NATO, prezentată în comun cu cea a Suediei, în mai 2022. Un acord din partea Turciei pentru Helsinki deschide calea pentru ca Finlanda să intre în NATO. Finlanda, ţară nordică ce are frontieră cu Rusia, a fost constrânsă la neutralitate de Moscova după Al Doilea Război Mondial, înainte de a deveni nealiniată militar la sfârşitul Războiului Rece.

SUA schimbă discursul în incidentul din Marea Negră

Șeful Statului Major General Mark Milley nu este sigur dacă avionul de vânătoare rusesc a lovit intenționat drona americană deasupra Mării Negre, potrivit CNN. El a declarat că acest aspect este analizat de oficialii armatei, adăugând că are programată o convorbire telefonică cu omologul său rus, urmând să discute pe acest subiect.

„Știm că interceptarea a fost intenționată, știm că comportamentul agresiv a fost intenționat, știm, de asemenea, că a fost foarte neprofesionist și foarte nesigur”, a declarat Milley.

El a precizat că urmează să se stabilească dacă a existat contactul fizic dintre avion și dronă. Cu toate acestea, Milley a declarat că SUA au „dovezi clare ale contactului și ale interceptării”. Oficialii americani au declarat că două avioane rusești au aruncat combustibil pe drona americană MQ-9 marți, în spațiul aerian internațional. Apoi, unul dintre avioane „a lovit aeronava MQ-9, rezultând o prăbușire”.

Rusia a negat că a avut contact direct cu drona.

„Nu există nicio îndoială că acea parte a fost intenționată… Contactul fizic real al aeronavei... de asta nu sunt atât de sigur”, a declarat Milley, referindu-se la avioanele care au aruncat combustibil pe dronă.

Conversație telefonică între miniștrii apărării din SUA și Rusia

În acest context, miniștrii apărării din Rusia și SUA au avut o convorbire telefonică după ce o dronă militară americană s-a prăbușit în Marea Neagră. Secretarul american al apărării Austin Lloyd a declarat că i-a atras atenția lui Serghei Șoigu că aceste gesturi pot duce la escaladarea situației. El a precizat că SUA nu va renunța să zboare acolo unde legislația internațională o permite.

„Statele Unite vor continua să zboare acolo unde dreptul internațional permite. Este de datoria Rusiei să își piloteze avioanele militare într-un mod profesionist și sigur”, a spus oficialul american.

Moscova a precizat că solicitarea pentru convorbire a venit din partea Statelor Unite, dar nu a oferit alte detalii. Convorbirea a avut loc după ce oficialii de la Moscova și Washington s-au acuzat reciproc în cazul prăbușirii dronei americane.

Contactele între înalți oficiali ruși și americani au fost rare în anul care a trecut după invadarea Ucrainei, iar relațiile dintre cele două părți au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii.

Putin dorește un război de uzură în Ucraina

Secretarul american al Apărării, Austin Lloyd susține că Vladimir Putin dorește un război de uzură în Ucraina, sperând că Occidentul va renunța la susținerea Kievului.

„Nu vom renunța să susținem Ucraina”, a declarat Lloyd.

El a precizat că armata rusă a pierdute foarte multă tehnică de luptă fiind nevoită să folosească echipamente vechi de pe vremea dictatorului Stalin.

De asemenea, el a anunțat că SUA vor acorda și spriin logistic sporit Ucrainei, pentru întreținerea și repararea tancurilor occidentale moderne primite, precum și pentru alte tipuri de vehicule blindate.