Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a anunțat că membri ai organizaţiei vor rămâne la centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei, pe care au inspectat-o joi. Deși nu a precizat câte persoane vor rămâne şi nici pentru cât timp, el a spus că AIEA va încerca să stabilească o „prezenţă permanentă” la centrală.
UPDATE 2: Rusia nu poate trimite pe frontul din Ucraina aproximativ 300.000 - 350.000 de noi recruți. Potrivit lui Vadym Skibitsky, reprezentant al Direcției de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina, Rusia se confruntă cu un deficit de trupe. Astfel că este din ce în ce mai dificil să susțină războiul pe scară largă. Multe unități sunt ocupate cu lucrări de pază a instalațiilor Kremlinului sau/și alte obiective din țară și din străinătate.
„În armata rusă, multe unități efectuează doar protecția și apărarea obiectelor atât pe teritoriul Federației Ruse, cât și în afara granițelor acesteia. În plus, Rusia are un contingent puternic în Siria. Rusia are o rețea extinsă de baze militare pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, inclusiv Armenia și Tadjikistan, un contingent în Nagorno - Karabah și un contingent în Kazahstan. Astfel, dacă puneți totul cap la cap, se dovedește a fi 300-350 de mii, pe care Rusia le poate folosi în războiul împotriva Ucrainei”, a spus reprezentantul Serviciului de informații al Forțelor Armate ale Ucrainei.
UPDATE 1: Șeful AIEA Rafael Grossi a precizat în urma inspecției de joi de la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina că membri ai organizației vor rămâne în continuare acolo. „Am realizat ceva foarte important astăzi. Şi cel mai important lucru este că AIEA rămâne aici. Să ştie lumea că AIEA rămâne la Zaporojie”.
Cei rămași vor oferi o evaluare imparţială, neutră şi solidă din punct de vedere tehnic a situaţiei. Grossi nu a precizat însă câți membri ai AIEA au rămas la centrală și nici pentru cât timp.
„Mi-am făcut griji, îmi fac griji şi voi continua să fiu îngrijorat în legătură cu centrala până când vom avea o situaţia care este mai stabilă, care este mai predictibilă”, a mai spus șeful organizației.
Știre inițială:
Rafael Grossi, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), a confirmat la încheierea vizitei pe care inspectorii AIEA au făcut-o la Zaporojie că „integritatea fizică a centralei a fost încălcată de mai multe ori”. El a insistat că agenția își va menține o prezență permanentă în complexul nuclear, până pe 3 septembrie.
„Avem mult de lucru aici pentru a analiza anumite aspecte tehnice”, a arătat el.
Echipa AIEA a ajuns la centrală venind din oraşul Zaporojie, după un traseu de circa 120 km. Rafael Grossi a afirmat că a văzut „multe lucruri” în cele „patru sau cinci ore” petrecute la faţa locului.
„Am putut să vizităm tot situl. Eu am fost în unităţile (reactoarelor, n.red.), am văzut sistemul de urgenţă şi alte încăperi, sălile de control”, a enumerat oficialul.
Rafael Grossi a lăudat personalul ucrainean care continuă să lucreze la centrala de la Zaporojie, în ciuda ocupației rusești.
„Bineînţeles, ei sunt într-o situaţie dificilă, dar au un grad de profesionalism incredibil”, a remarcat Grossi.
Artileria ucraineană ține sub foc podurile din Herson
Ucraina ține sub bombardament două poduri strategice din regiunea de sud a Hersonului pentru a izola trupele ruse situate pe malul drept al Niprului. Informația a fost confirmată și de reprezentanții Statului Major al Armatei Ucrainene
„Podurile cheie din regiunea Herson sunt sub foc constant. Printre acestea se numără podurile rutiere Antonivskyi, Kakhovka, Dariivka, precum și podul feroviar Antonivskyi, prin care inamicul și-a transferat trupele și echipamentul”, a declarat Oleksii Hromov, reprezentantul Statului Major.
Armata ucraineană a anunțat că a lovit podul Kakhovka din regiunea Herson, într-o operațiune de război. Comandamentul Operațional „Sud” a transmis că ultimele lovituri asupra podului au provocat mai multe fisuri suplimentare. Forțele ucrainene au împiedicat, de asemenea, trupele ruse să construiască un nou pod de ponton peste râu lângă Dariivka.
Putin a fixat un nou obiectiv trupelor sale
Potrivit spuselor sale, Vladimir Putin le-ar fi stabilit un nou obiectiv forțelor militare de ocupație. El a cerut ca întregul Donețk să fie ocupat până la data de 15 septembrie. Pentru aceasta, armata rusă continuă să mențină zonele ocupate din Ucraina în timp ce încearcă să creeze condiții favorabile pentru reluarea ofensivei, relatează publicația Kiv Independent.
Pentagonul avertiza însă la jumătatea lunii iunie că, în pofida numeroaselor înfrângeri suferite în război, Vladimir Putin își dorește probabil să cucerească porțiuni mari din Ucraina.
Occidentul privește cu atenție exercițiul Vostok 2022
Statele Occidentale privesc cu atenție participarea Chinei şi a Indiei la exerciţiile militare organizate de Rusia sub titulatura „Vostok 2022”. Relațiile dintre cele două state sunt destul de tensionate din cauza unui incident militar produs la granița comună din Himalaya, în urmă cu doi ani.
India a continuat să-şi sublinieze neutralitatea în privinţa războiului din Ucraina, spunând că vrea să mențină relaţii bune atât cu ţările occidentale, cât şi cu Moscova. Echipamentul militar al Indiei provine în principal din Rusia, însă ţara este şi membru al alianţei „Quad” alături de Statele Unite, Japonia şi Australia.
La exerciţiu, vor lua parte 5.000 de vehicule militare, 140 de avioane, 60 de nave de război şi alte ambarcaţiuni. Manevrele se vor desfăşura în zonele militare de antrenament din estul Siberiei, estul îndepărtat al Rusiei şi în Marea Japoniei.
Războiul a afectat o treime din pădurile ucrainene
Războiul declanțiat de Rusia în Ucraina, de la 24 februarie, a afectat o treime din pădurile ucrainene. Ministrul Ecologiei și Resurselor Naturale, Ruslan Strileț, a declarat că aproximativ trei milioane de hectare de păduri au suferit pagube în urma bombardamentelor rusești și a exploziilor de mine.
Potrivit oficialului de la Kiev, costul pagubelor aduse pădurilor și florei este estimat la aproximativ 183 de miliarde de Hr, adică 5 miliarde de dolari, după cum relatează Radio Europa Liberă.
Rusia rămâne fără tancuri
Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina va intra deja în istorie ca fiind cel mai mare „măcel” de tancuri pe care l-a văzut Europa după cel de-al Doilea Război Mondial. Atacul nereușit al Kremlinului asupra Kievului a dus la pierderea a peste 1.000 de tancuri - în doar câteva săptămâni după 24 februarie.
Până în aprilie, multe câmpuri de luptă din nordul Ucrainei au devenit cimitire de tancuri, cu zeci de vehicule pârjolite, și distruse de echipele ucrainene antitanc.
Aceasta este o lovitură grea pentru componenta ofensivă a Rusiei, chiar și în condițiile în care are o armată numeroasă. Contrar propagandei sale, stocul infamant de tancuri sovietice al Rusiei este destul de redus. Iar multe dintre echipamente sunt vechi și într-o stare avansată de degradare, conform Kyiv Independent.