Ungurii vor merge la urne duminică la alegerile legislative. Prim-ministrul ultraconservator actual, Viktor Orban, dorește să fie reales pentru un al patrulea mandat consecutiv, însă el a trebuit să se confrunte în ultimele săptămâni cu un nou factor: războiul din Ucraina, care a bulversat total campania electorală.
"Putin sau Europa?", se poate citi pe afişele de pe străzile Budapestei. În Ungaria, războiul din Ucraina a intrat ca subiect principal în campania pentru alegerile legislative din 3 aprilie. În vreme ce prim-ministrul ultraconservator, Viktor Orban, vrea să obţină un al patrulea mandat consecutiv, opoziţia nu încetează să critice apropierea lui de Moscova. Cu câteva zile înaintea scrutinului, problemele de politică internă nu se mai aud, iar votul capătă aspect de referendum între deschiderea spre Est şi reconcilierea cu Uniunea Europeană.
La începutul războiului din Ucraina, campania electorală era dominată mai ales de probleme sociale: partidul lui Viktor Orban, Fidesz, promova 'valori tradiţionale' şi lupta contra 'propagandei LGBT''', explică pentru "France 24" Daniel Hegedus, politolog, specialist în ţarile Europei de Est la fundaţia German Marshall Fund. Duminică, alegerile legislative vor fi de altfel însoţite de un referendum privind proiectul de lege care urmăreşte "interzicerea reprezentării şi promovării homosexualităţii în rândurile minorilor".
La rândul ei, opoziţia, condusă de conservatorul Peter Marki-Zay, "se concentrează în special pe lupta împotriva corupţiei", continuă politologul. În primele luni de campanie, obiectivul afişat de acest bloc inedit, care adună şase partide ce acoperă tot eşichierul politic, era răsturnarea "guvernului celui mai corupt din istorie maghiară de o mie de ani".
Dar din 24 februarie, aceste tematici au fost împinse în planul al doilea, eclipsate de invazia rusă în Ucraina, de afluxul de refugiaţi care soseau în Ungaria şi bulversările geopolitice mondiale.
Jocul de echilibrist al lui Orban
De la revenirea sa la putere în 2010, Viktor Orban nu a încetat să-şi întărească legăturile economice şi politice cu Kremlinul, aminteşte pentru "France 24" Paul Gradvohl, istoric specialist în Europa de Est la Universitatea Panthéon-Sorbonne. "Astăzi, este argumentul principal al opoziţiei, care denunţă un şef de stat "la piciorele lui Putin'".
"Orban şi Putin sau Occident şi Europa - iată miza acestui scrutin. O alegere între partea întunecată şi partea bună a istoriei", rezumă astfel Péter Márki-Zay într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.
În faţa acestor critici interne şi dorind să-şi protejeze imaginea pe plan internaţional, prim-ministrul ungar face echilibristică. El, care era primit cu mare pompă la Moscova pe 1 februarie, nu a ezitat să condamne războiul din Ucraina şi să susţină sancţiunile occidentale contra Kremlinului. Mai uimitor încă, a acceptat recent desfăşurarea de trupe NATO pe o parte a teritoriului său.
Cunoscut pentru politica sa anti-migranţi, el a suprins de asemenea adoptând o politică de primire la frontierele sale. Din 24 februarie, ţara lui a primit astfel peste 130.000 de refugiaţi veniţi din Ucraina, potrivit Înaltului Comisariat pentru refugiaţi al Naţiunilor Unite.
Dar nu se pune problema să supere Rusia acceptând să livreze arme Ucrainei sau să le lase să-i tranziteze teritoriul. Nu se pune problema, de asemenea, să renunţe la gazul rusesc în ciuda sancţiunilor. "Ţara este total depedentă de Moscova pe plan energetic", explică Pierre Gradvohl. Şi aminteşte: "În afara dependenţei de gaz, în 2014, Ungaria a încredinţat Rusiei dezvoltarea celor două centrale nucleare (complexul de la Paks) de pe teritoriul său".
"Ruşii garantează 80% din aprovizionarea cu gaz a ţării noastre. Dacă tăiem robinetul, nu vom mai putea găti şi nu ne vom mai putea încălzi. Iar fără extinderea complexului de la Paks, tarifele la electricitate ar creşte de patru ori", argumenta astfel marţi ziarul proguvernamental Magyar Nemzet".
"Alegerea păcii şi securităţii"
"Concret, Orban este credincios poziţiei sale ultranaţionaliste şi scoate în evidenţă o poziţie în care pune pe primul plan, înainte de orice, interesele ţării sale", rezumă Pierre Gradvohl. "Şi invers, prezintă opoziţia ca fiind gata să pună interesele externe înaintea intereselor naţionale".
La un important miting organizat pe 15 martie, Ziua Naţională a Ungariei, Viktor Orban s-a prezentat în faţa unei mulţimi de suporteri drept candidatul "păcii" faţă de o opoziţie care "şi-a pierdut minţile", "gata să se angajeze într-un război crud şi sângeros". "Dreapta este tabăra păcii, stânga este cea a războiului", a spus el.
În acelaşi moment, de cealală parte a Dunării, şeful opoziţiei organiza o contramanifestaţie. În mulţime se agitau drapele ucrainene şi europene şi se păstra un minut de reculegere ca omagiu pentru victimele războiului. Peter Marki-Zay a cerut să se voteze "pentru partea bună a istoriei" şi a promis să reconcilieze Ungaria şi Uniunea Europeană, ale căror relaţii au fost puse în dificultate de zece ani de un guvern al Fidesz.
Propaganda pro-Putin în serviciul lui Orban
"În această argumentaţie, Orban are un avantaj major asupra opoziţiei: el poate conta pe instituțiile media pe care le controlează pentru a-şi transmite discursul", continuă Pierre Gradvohl. De la venirea sa la putere, prim-ministrul a pus sub control peisajul mediatic, reducând la tăcere numeroase ziare de opoziţie şi exercitând un control sever asupra presei de stat.
În cea mai mare parte a instituțiilor media publice şi private, propaganda pro-rusă se manifestă pe deplin şi serveşte tot timpul o retorică apropiată de cea a Kremlinului", spune istoricul. "Şi evident, relatează mult mai mult vorbele lui Orban decât ale opoziţiei".
Cel mai recent exemplu: vineri, 25 martie, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i s-a adresat direct lui Viktor Orban într-un mesaj către liderii UE, cerându-i "să-şi aleagă tabăra". A doua zi, televiziunea publică îi oferea prim-ministrului un spaţiu de zece minute pentru a se justifica, fără contraponderea opoziţiei", relatează istoricul.
"Un scrutin încă incert"
Această propagandă şi această neutralitate afişată îi vor fi oare suficiente lui Orban ca să-şi asigure o victorie în scrutinul de duminică în faţa unei opoziţii mai unite ca oricând? Potrivit unui sondaj al institutului pro-guvernamental Nézopont, publicat pe 21 martie, Orban ar fi creditat cu 49% din intenţiile de vot, faţă de 41% pentru rivalul lui - adepții partidului de la putere fiind în creştere de la începutul conflictului.
"Scrutinul este încă incert şi, în această societate foarte polarizată, totul se va juca în segmentul indecişilor", sunt de părere Daniel Hegedus şi Pierre Gradvohl. "Să te prezinţi ca un mare garant al păcii este, desigur, benefic pentru Orban. Acest lucru îi permite să liniştească o parte a populaţiei", notează Daniel Hegedus. "Războiul din Ucraina deturnează atenţia de la conflictul care poate exista cu Uniunea Europeană şi problemele economice interne...".
"În ansamblu, acest vot lua deja aspect de referendum pro sau contra lui Orban. Devine şi un referendum privind direcţia pe care trebuie s-o ia ţara, între Uniunea Europeană şi Rusia", concluzionează el.
"Război sau nu, sistemul, prin intermediul părţii sale administrative, îi este favorabil lui Orban", nuanţeză şi Pierre Gradvohl. "Oricare ar fi rezultatul scrutinului, după părerea mea, războiul din Ucraina a început totuşi să facă să se clatine sistemul Orban, aducând o conştientizare în rândurile populaţiei. Rămâne de văzut în ce măsură va reacţiona aceasta". (Rador)