Politicieni, oameni de televiziune sau artişti spun că s-au apucat de fumat în timpul şcolii şi, de-a lungul anilor, au avut mai multe tentative de a se lăsa. Unii au reuşit.

Mai fumez săptămâna asta, de luni mă las! E un pariu greu cu ţigara, cu fiecare fum în parte, pe care cel puţin o dată în viaţă l-a pus cu el însăşi fiecare fumător. Unii l-au câştigat, alţii l-au fentat. Un eurobarometru publicat săptămâna aceasta de Comisia Europeană, realizat în contextul datei de 31 mai, declarată „Ziua mondială fără tutun”, arată că unul din trei români fumează, iar 57% dintre cei care au renunţat s-au reapucat.

Politica ultimului fum: „Încă unul”

În 1998, la aniversarea vârstei lui Miron Mitrea, un ziar local din Vrancea relata: „Deputatul s-a lăsat de fumat”. „M-am lăsat odată cu soţia, ea nu a mai fumat. Eu, după 4 ani, m-am reapucat. De ce? Degeaba”!, spune acum politicianul care fumează cam două pachete la trei zile.

Viciul l-a căpătat încă din şcoala generală. „Îmi amintesc foarte bine de ce m-am apucat. Eram prin clasa a VI-VIIa şi voiam să mă dau mare în faţa fetelor”, povesteşte senatorul Mitrea.

Acum ar mai pune o dată pariu cu tutunul: „Am să încerc să mă las din nou. Au fost numai efecte pozitive în perioada aceea în care nu am fumat, o rezistenţă fizică mai bună, simţi un aer gustos. E greu să-i explici unui nefumător ce înseamnă aer gustos, noi simţim doar miros de tutun”.

Eclipsa de opt luni a lui Ludovic Orban

N-ar spune că e un fumător înrăit, pur şi simplu a fost prins mai des în fotografii cu ţigara în mână decât alţii. Liberalul Ludovic Orban a pus prima ţigară în gură în timpul liceului - „teribilismul vârstei”.

„N-am o medie de ţigări pe zi, sunt zile şi zile. Am reuşit să mă las 8 luni, în anul eclipsei”, îşi aminteşte politicianul. Încă nu ştie exact de când, dar şi-a propus să se lase de acest viciu:„Deocamdată nu am niciun semnal de slăbiciune al organismului, dar mă gândesc să renunţ la ţigări”.

„O ultimă ţigară, uitată într-un colţ pe etajeră”

Acum, Mirabela Dauer îşi mai aminteşte de o ultimă ţigară, uitată prin casă doar în „Fotoliul din odaie”. După 30 de ani, s-a lăsat de fumat. Ajunsese la trei pachete pe zi.

„Fumam aproape non-stop. Până când mi-am spus «de mâine nu mai fumez» şi m-am ţinut hotărât de lucrul ăsta până când m-am lăsat. Singurul lucru care s-a schimbat e că m-am îngrăşat, însă nu ştiu dacă lipsa fumatului e cauza principală”, spune artista, care, anul acesta, pe 1 septembrie, împlineşte opt ani de când nu a mai pus gura pe ţigară.

Două pachete pe zi Gabriel Cotabiţă a fumat 28 ani şi a încercat să reducă ţigările la jumătate.

„Prima dată m-am lăsat de fumat în 1985. M-am reapucat în 1991. Dacă prima dată fumam până la 30 de ţigarete pe zi, în cea de-a doua perioadă am ajuns în medie la 40 pe zi”, povesteşte artistul.

S-a lăsat de fumat din august 2005. După ce a trecut de perioada de sevraj, despre care spune că a fost destul de grea şi foarte lungă, a început să se simtă din ce în ce mai bine.

„Recunosc că mai am şi acum nostalgia unei ţigări. Dar eu mă consider vindecat. Nu te poţi considera eliberat de pericolul tutunului decât după ce nu te mai interesează acest lucru!”, este de părere cântăreţul.

„Când sănătatea îţi spune că nu se mai poate, te laşi”

Maestrul Mitică Popescu a încercat să scoată tutunul din obiceiuri, însă nu prea a reuşit. „M-am apucat din liceu cu alţi colegi. M-am lăsat o dată, cam un an jumate, a trebuit să fumez într-un spectacol şi aia a fost!”, îşi aminteşte actorul.

Mihaela Tatu s-a lăsat de fumat de aproape opt luni. „Când sănătatea îţi spune că nu se mai poate, te laşi. La început te umpli de bube, te îngraşi, însă după o perioadă tenul se curăţă, iar organismul se reglează”, spune moderatoarea de la Antena 2.

Cabral se chinuieşte şi el să se lase de fumat. „Prima oară am fumat în şcoala generală, făceam rost de nişte Carpaţi din ăla fără filtru. Mergeam în curtea grădiniţei de lângă şcoală şi ne prosteam, câte cinci-şase blambeci la o ţigară, tuşind ca nişte motoare de Aro”, mărturiseşte Cabral pe blogul său.

Asta a durat cam două-trei săptămâni, apoi nu a mai pus gura pe ţigară, dar s-a reapucat după ce a intrat în televiziune. „Acum trebuie să mă las. Nu vreau să mă las, nu e un moft sau o pornire voluntar-eroică, ci pur şi simplu trebuie”. „Medicamentele care tratează dependenţa de fumat sunt de câţiva ani pe piaţă şi nu sunt cunoscute.“, MAGDA CIOBANU, medic

Viaţa după tabac în cifre

România ocupă locul patru în topul fumătorilor (% din populaţie)

• 33.000 de persoane mor anual în România din cauza fumatului

• 1,1 mld. de fumători sunt în întreaga lume

• 3.700 de substanţe chimice conţine o ţigară

• 1 ţigară scurtează viaţa cu 7 minute

FUM CU FUM

Cum atacă tutunul organismul

• CANCER. Fumatul provoacă 90% dintre cazurile care afectează plămânii, traheea sau bronhiile. Sunt foarte dese cancerele de laringe, ale cavităţii bucale sau ale esofagului.

• EMFIZEM PULMONAR. Afecţiunea duce la spargerea micilor saci pulmonari.

• INFARCT. O treime dintre infarcturile miocardice sunt cauzate de fumat.

• ATEROSCLEROZA. Îngroaşă şi rigidizează pereţii arterelor.

• INFERTILITATEA. Se produce atât la femei, cât şi la bărbaţi.

• SINDROMUL TABAGIC FETAL. Scade lungimea corpului fetusului, circumferinţa toracelui şi a capului şi împiedică dezvoltarea normală intelectuală.

TRATAMENT

Doctorii spun că medicamentele nu sunt singura modalitate de a scăpa de viciul tutunului, dar pot reduce din suferinţa încercării de a scăpa de dependenţă.

Toate personalităţile pe care le-am întrebat cum s-au lăsat de fumat cred că totul s-a datorat voinţei. Fără consultaţie la medic, fără medicamente, fără alte trucuri.

Doctorii spun că fumatul e boală, iar medicamentele pot ajuta la reducerea suferinţei.

„Majoritatea celor care s-au lăsat de fumat nu au apelat la tratamente medicamentoase pentru că poate nici nu ştiau că există. În plus, dacă nu au fost administrate corect e normal să nu-şi fi făcut efectul. De aceea, e importantă consultaţia medicului care să stabilească împreună cu pacientul ce reţetă i se potriveşte”, explică medicul Magda Ciobanu, coordonatorul Centrului pentru Renunţarea la Fumat în cadrul Institutului „Marius Nasta”, Bucureşti.

Medicamentele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii sunt: Champix (185 de lei, blister cu 28 de comprimate); Zyban (145 de lei, 60 de tablete); gumă de mestecat ( 28 de lei, 30 de bucăţi); plasturi antifumat (61 de lei, 7 plasturi).

Cei ce se adresează centrelor care fac parte din cadrul campaniei Ministerului Sănătăţii, „Stop Fumat”, primesc consultaţie şi tratament gratuite.