Willem „Wim” van Hanegem (76 de ani/foto dreapta) este un nume sonor în fotbalul mare al Olandei, care a jucat a jucat numai cu ură împotriva Germaniei, din cauza tragediei suferite de familia sa din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
La începutul anului 1487, Maximilian I, Sfântul Împărat Roman, a acordat regiunii de pe coasta Scheldtului ca fief (n.r. - drept de proprietate asupra unei feude, în Evul Mediu) lui Filip de Cleves. Zonele de coastă au fost drenate, iar satul Breskens (Olanda) a fost fondat în 1510.
La 14 mai 1940, odată cu apropierea armatei hitleriste, guvernul olandez a fugit la Londra. Imediat, regina Wilhelmina le-a orodnat britanicilor să o ajute să o scoată din Haga pentru a merge spre Breskens, de unde dorea să conducă rezistența împotriva armatelor invadatoare. Unul dintre motive a fost acela că Breskens, având două cetăți în apropiere, putea fi bine apărat.
Cu toate acestea, britanicii au sfătuit-o pe regină să nu meargă în acest sat, deoarece se afla sub atacurile aeriene naziste și, astfel, Wilhelmina a luat decizia cu reticență de a merge în Marea Britanie, planificând să se întoarcă cât mai curând posibil. La 11 septembrie 1944, în timpul operațiunii Switchback, orașul a fost bombardat de către forțele Aliate, lăsând foarte puțin centrul istoric intact.
Ploaie de bombe asupra satului Breskens
Breskens făcea parte din porvincia olandeză Zeeland. Era un sat pescăresc, din sud-vestul Olandei, cu vedere la Scheldt, râul care are originea în Franța intră în Belgia și găsește Marea Nordului și care curge la vest de Olanda.
Bătălia de pe Scheldt/Escaut a fost o serie de acțiuni militare întreprinse de Armata I canadiană, în rândul căreia luptau în afară de canadieni și formațiuni britanice și poloneze, pentru transformarea portului Antwerp într-un punct de reaprovizionare pentru trupele aliate din nord-vestul Europei. Această bătălie contra armatei lui Adolf Hitler a durat o lună de zile.
În Breskens, familia Van Hanegems era deja la a treia generație și conducea și o afacere. Familia deținea două ferme cu vedere la port. Pe 20 februarie 1944, familia Van Hanegems a sărbătorit nașterea neașteptată a ultimului dintre șapte copii. Se numește Willem. Era o perioadă grea, având în vedere faptul că bombardamentele au făcut peste 199 de victime, o cincime din populația vremii, din acel sat.
Astfel, în vara anului 1944, armata a 15-a germană fugea spre nord, de la Calais în Olanda. La 11 septembrie, Aliații au bombardat Wehrmacht-ul în apropierea portului din Breskens. Majoritatea locuitorilor din Breskens fugiseră din calea bombelor, dar dar Lo și Izaak van Hanegem, tatăl lui Willem și fratele mai mare, s-au întors în sat pentru a lua provizii. S-au ascuns într-un adăpost, care apoi a fost lovit de o bombă, iar cei doi și-au pierdut viața. Ulterior, familia Van Hanegem a mai pierdut un frate și o soră în acest război.
Willem, supraviețuitorul, nu și-a stăpânit ura față de germani
Willem a crescut, astfel, cu o ură uriașă față de germani. S-a orientat către fotbal, iar mai târziu a fost considerat unul dintre cei mai mari fotbaliști ai Olandei. A evoluat pentru Velox SC, Xerxes, Feyenoord, AZ Alkmaar, Chicago Sting și FC Utrecht. Pentru „Portocala Mecanică”, Willem van Hanegem a strâns 52 de prezențe și a marcat de șase ori. A fost un mijlocaș valoros în vremurile sale și neînfricat pe teren, practicând deseori în joc dur.
Ura batavilor față de germani a fost exprimată și în marile meciuri de fotbal. Finala Campionatului Mondial de Fotbal 1974 s-a jucat între Olanda și Germania de Vest. Pe teren s-au aflat marile legende ale fotbalului mondial, precum Johan Cruyff, Gerd Muller, Berti Vogts, Uli Hoeness, Sepp Maier, Franz Beckenbauer și mulți alții. Bătălia pentru marele trofeu a avut loc pe stadionul Olimpic din Munchen, unde au asistat circa 75.200 de spectatori. Victoria le-a revenit germanilor, scor 2-1. Însă, în acest meci a evoluat și Willem van Hanegem. A fost momentul perfect pentru a-și exprima ura față de poporul care i-a ucis rudele în Al Doilea Război Mondial.
„Sunt plin de furie, îi urăsc!”
A jucat extrem de dur în finala de la Munchen. Înaintea duelului cu Germania de Vest, el declarase: „Nu-mi plac germanii. De fiecare dată când joc împotriva jucătorilor germani, am o mare problemă din cauza războiului. Nu dau doi bani pe ei atât timp cât îi umilim. Ei mi-au ucis tatăl, sora și doi frați. Sunt plin de furie, îi urăsc!”. După înfrângerea suferită în finala Cupei Mondiale, și mai ales în fața germanilor, Van Hanegem a părăsit terenul în lacrimi.
Tot el este și primul jucător care nu s-a prezentat la banchetul oficial organizat de FIFA după finală. După ani, Van Hanegem a folosit un ton mai conciliator, atunci când a comentat războiul. Însă, în 2014, batavul a acordat un interviu unui cotidian englez în care a vorbit și despre germani, numindu-i germani, iar alteori naziști, ca și cum cei doi termeni ar fi sinonimi.
În 1971, Van Hanegem a primit titlul de „Fotbalistul anului în Olanda”. În cariera de antrenor, Van Hanegem a pregătit echipele USV Holland, FC Wageningen, Feyenoord, Al-Hilal, AZ Alkmaar, Sparta Rotterdam și FC Utrecht. (FOTO: totaldutchfootball.com)