Ați auzit de Rachel McKinnon? Ar trebui! Începând de anul viitor, numele său va figura în toate edițiile dicționarelor și enciclopediilor.

Pentru că este prima persoană transgen din istorie campioană mondială la ciclism. Atenție: transgen, nu transsexuală! Adică este un bărbat (cu toate ale lui, nu operat!) care a participat, pe 10 octombrie, la Los Angeles, la cursa de femei doar pentru că a declarat că se simte femeie. Evident, a câștigat.

Multă vreme inițiala „T” din înșiruirea LGBT... s-a referit la transsexuali. Adică la persoane care au suferit schimbare de sex prin intervenție chirurgicală. „Revoluția” s-a produs în 2016, când administrația Obama a stabilit printr-un document oficial adresat tuturor instituțiilor de învățământ americane că interdicțiile de discriminare sexuală protejează și „identitatea de gen”. Altfel zis, persoanele care se declară de un gen diferit de sexul lor anatomic. Documentul deschidea astfel posibilitatea urmăririi în justiție și a sancționării unităților școlare care le refuzau elevilor „transgen” accesul la vestiarele sau toaletele corespunzătoare sexului cu care se „identificau”. Deși s-au arătat dispuse să o facă, școlilor li s-a interzis să organizeze vestiare și toalete separate pentru elevii „trans”.

Nenumăratele scandaluri de agresiuni sexuale din partea unor elevi, băieți în toată legea care se declarau fete, asupra colegelor lor nu au clintit administrația Obama din hotărârea implementării decretului.

Trecerea de la Transsexuali la Transgen a fost o lovitură de maestru din partea ideologilor progresiști. Pentru că oficializează concepte precum „identitatea de gen” și „sexul fluid”, o nouă treaptă în escaladarea babiloniei neo-marxiste contemporane.

Potrivit „identității de gen”, un om are libertatea să se declare de orice sex dorește – „bărbat”, „femeie” sau „neutru” – în conformitate cu perioada de viață și dispoziția pe care o traversează, cu mediul socio-cultural în care trăiește și fără legătură cu sexul anatomic.

Cum ambianța în care trăiește un om se schimbă de mai multe ori în cursul vieții, și el trebuie să fie liber (ba chiar încurajat) să-și „exploreze identitatea de gen” și, evident, să-și schimbe genul, iar și iar.

Stabilirea identității de gen a fost promovată la rangul de drept inalienabil al omului, de la cele mai fragede vârste. În Australia, un copil nu are voie să bea sau să fumeze înainte de a împlini 18 ani, vârsta consimțământului sexual este de 16 ani, dar își poate schimba genul de la 13 ani.

În Statele Unite, părinților li se interzice prin lege să ofere asistență și tratament medical copiilor care dau semne de „disforie sexuală” - nimic altceva decât o boală psihică – pentru că astfel le-ar îngrădi libertatea de a-și exprima personalitatea. Cu atât mai mult, părinților le este interzis să-i împiedice pe copii să-și schimbe genul/sexul.

În februarie 2018, judecătoarea Sylvia Sieve Hendon din Hamilton County, Ohio, a hotărât ca o adolescentă în vârstă de 17 ani să fie luată de la părinții săi deoarece aceștia refuzau să-i permită efectuarea unui tratament cu hormoni care să o ajute să devină băiat.

Propaganda neo-marxistă a înțeles imediat potențialul uriaș al conceptului „transgen” de a arunca în aer ierarhiile de valori occidentale vechi de 2000 de ani. Împreună cu „identitatea de gen” și cu „sexul fluid”, „transgenismul” formează azi tridentul revoluției prin care se urmărește instaurarea unei noi ordini mondiale.

Pentru a schimba percepția publică, obișnuită să considere astfel de cazuri drept manifestări ale unor boli mintale (ceea ce și sunt!), mașinăria de propagandă a Stângii a mizat pe exemplele unor celebrități. Pe ideea: este „cool” să fii „trans”.

Nici când a devenit campion olimpic, marele atlet american Bruce Jenner nu s-a bucurat de atâta mediatizare, ca atunci când, în 2015, s-a declarat femeie la vârsta de 66 de ani, deși fusese căsătorit cu trei soții și avea 6 copii. Vanity Fair i-a dedicat coperta sa din iulie, prilej cu care Jenner și-a ajunțat și noul nume: Caitlyn. Interviuri, emisiuni, documentare cu și despre cucoana tomnatică au bombardat opinia publică.

Tapajul nu a produs totuși efectul scontat. Serialul „I am Cait”, cu Jenner în rolul principal, oferind toate amănuntele despre „transgresiunea” sa de la bărbat la femeie, a trebuit întrerupt din cauza ratingului scăzut.

Trădătorul Bradley Manning, care a publicat pe WikiLeaks sute de mii de documente secrete despre teatrele de operațiuni americane – Irak, Afganistan, Libia, Guantanamo -  a fost transformat în vedetă de aceeași mașinărie de propagandă după ce s-a „transformat” în femeie. De remarcat că dezvăluirea oficială despre „feminitatea” lui Manning și noul său nume, Chelsea, a fost făcută de avocatul său a doua zi după pronunțarea sentinței de condamnare la 35 de ani de închisoare pentru trădare și „ajutarea inamicului”.

„Nedreaptă și incorectă”, a caracterizat sentința din august 2013 The Guardian. „Excesivă”, a plusat New York Times. Pilonii stângismului de presă dăduseră semnalul mobilizării.

Amnesty International îl ia și ea în brațe pe Manning. Cosmopolitan publică un interviu realizat în închisoare, iar The Guardian un editorial scris în celulă și semnat de mâna lui Chelsea.

În 2017, Obama o grațiază pe spioana transsexuală, iar aceasta se bucură de un tratament și mai generos decât Jenner. Devierile mentale și tentativele de suicid ale lui Manning sunt considerate atu-uri, drept care Universitatea Harvard o invită ca profesor.

În 2018, candidează pentru Senatul american în Maryland. Evident, din partea Democraților. Trădătorul transsexual obține 5,7% din voturi. Puțin în comparație cu uriașa mașinărie de propagandă pusă în mișcare, mult în comparație cu procentul din populație aparținând respectivei minorități.

În Statele Unite, există 1,4 milioane de persoane care se declară transgen sau transsexuale. La o populație de 325 de milioane, înseamnă 0,4%. Politologul Mark Lilla exclama: „20% dintre adulții din Statele Unite sunt evangheliști, mai puțin de 1% sunt transgen: Partidul Democrat are multe de spus în legătură cu drepturile transgenilor, dar nimic de zis de populația albă evanghelistă tradițională.”

Consecvenți, Democrații au desemnat pentru postul de guvernator din Vermont, în alegerile din 6 noiembrie, un candidat transgen, pe Christine Hallquist, de 62 de ani.

Nimic nou. În 2017, Danica Roem, de 32 de ani, fusese primul transgen ales din istoria Americii. Tot pe listele Democraților, în Camera Delegaților din Virginia.

Pe 21 octombrie, New York Times denunța cu sfântă mânie proletară planul administrației Trump de a defini identitatea sexuală a unui individ strict în conformitate cu organele sexuale cu care s-a născut.

Dezvăluirea din Times a stârnit un val de reacții isterice din partea mașinăriei de propagandă LGBT, cu mari proteste în fața Casei Albe. În fruntea răzmeriței a fost pusă Chelsea Manning, care a lansat haștagul „Nu vom fi eliminați” (#WontBeErased). Iar Asociația pentru Libertăți Civile (ACLU) a acuzat „un veritabil atac contra vieții și existenței persoanelor transgen”. Ca și cum Donald Trump tocmai ordonase genocidul.

De fapt, Trump face un nou pas pentru restaurarea normalității. Anihilarea teoriilor „identității de gen” și „sexului fluid” ar reprezenta cea mai puternică lovitură dată până acum revoluției globale neo-marxiste. Ar dinamita relativizarea ideologică a celei mai concrete trăsături a unui individ: Sexul.

Următorul pas ar fi anularea legalității căsătoriilor homosexuale. Aceasta este explicația furiei schimonosite cu care Stânga s-a dat de ceasul morții să blocheze numirea lui Brett Kavanaugh la Curtea Supremă.

Războiul anti-marxist al lui Trump face să turbeze toți dracii.