Război în Ucraina, ziua 568. Ministerul rus al Apărării a anunțat că a interceptat și distrus trei bărci fără pilot ucrainene în Marea Neagră. Pe de altă parte, Ucraina a realizat un atac spectaculos în Crimeea ocupată de ruşi, lovind şantierul naval din Sevastopol şi avariind un submarin şi o navă de desant din Flota rusă a Mării Negre
Război în Ucraina. Acest eveniment survine în urma unui atac extins cu rachete lansat de Ucraina asupra șantierului naval Sevastopol din regiunea Crimeea.
Ministerul a afirmat că forțele de apărare antiaeriană au doborât șapte rachete de croazieră. Și că nava de patrulare Vasily Bykov a distrus toate bărcile fără pilot.
Cu toate acestea, ministerul a recunoscut că „două nave aflate în reparații au fost deteriorate de rachetele de croazieră inamice”.
O navă și un submarin rusesc, distruse în urma atacului de la Sevastopol
Miercuri, un reprezentant al agenției de informații militare ucrainene a sugerat că o mare navă de debarcare rusă și un submarin au suferit avarii grave. Totul în urma atacului peste noapte asupra portului Sevastopol din Crimeea.
„Acestea sunt daune semnificative. Putem spune acum că, cu o mare probabilitate, acestea nu sunt supuse restaurării”, a declarat oficialul Andrei Iusov.
Ambele vase militare au suferit daune în urma unui atac cu rachete desfășurat de către Ucraina asupra șantierului naval din Sevastopol, în primele ore ale zilei de miercuri.
SUA nu va ezita să impună sancțiuni la transferul de arme dintre Coreea de Nord și Rusia
Departamentul de Stat al Statelor Unite „nu va ezita să impună sancțiuni”. În cazul în care întâlnirea dintre președintele rus Vladimir Putin și dictatorul nord-coreean Kim Jong Un va duce la transferuri de arme între cele două țări, au declarat autoritățile americane.
„Am întreprins deja o serie de acțiuni pentru a sancționa entități care au intermediat vânzări de arme între Coreea de Nord și Rusia și nu vom ezita să impunem acțiuni suplimentare, dacă este cazul”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, miercuri.
Înainte de summitul Putin-Kim, oficialii americani au avertizat că Rusia și Coreea de Nord avansează „în mod activ” într-un posibil acord privind armele.
Care ar putea permite Phenianului să furnizeze arme Moscovei pentru a le utiliza în război în Ucraina, în schimbul tehnologiei de rachete balistice sancționată.
Sursa foto: Administratia Prezidentiala
Ucraina nu mai are timp pentru a-și duce la capăt contraofensiva
Potrivit șefului de stat major al armatei americane, ucrainenilor le mai rămân „treizeci până la patruzeci și cinci de zile”. Ca o „fereastră de oportunitate” pentru a reuși contraofensiva.
Asta înainte ca condițiile meteorologice nefavorabile posibile să complice manevrele începând din jumătatea lunii octombrie.
„Este prea devreme să spunem dacă această ofensivă este un eșec sau nu. Încă au loc lupte grele, dar numărătoarea inversă a început”, a explicat generalul Mark Milley, într-un interviu difuzat duminică, 10 septembrie.
De la începutul operațiunii pe 4 iunie, trupele ucrainene au înregistrat avansuri semnificative. În sudul țării, forțele din Kiev au reușit să spargă prima dintre cele trei linii defensive construite de trupele rusești pe întregul front.
Se pare că a doua linie a fost depășită la sud de Robotîne, în regiunea Zaporijia. Aici, ucrainenii au câștigat în plus 1,5 kilometri pătrați de teritoriu săptămâna trecută.
Armenia va semna tratatul CPI pentru a putea să-l aresteze pe Putin dacă vine în țară
Armenia a declarat că va adopta în întregime Statutul de la Roma. Adică tratatul care formează baza pentru funcționarea Curții Penale Internaționale. Această mișcare ar însemna că țara ar avea obligația să-l aresteze pe liderul rus, Vladimir Putin, dacă acesta ar intra pe teritoriul armean. Premierul Nikol Pashinyan a făcut acest anunț miercuri.
„Guvernul a depus Statutul de Roma în Adunarea Naţională şi, în conformitate cu poziţia mea, documentul va fi ratificat integral”, a declarat şeful guvernului armean într-o intervenţie în faţa legislativului de la Erevan.
Potrivit lui Pashinyan, această decizie „nu are nimic de a face cu relaţiile între Armenia şi Rusia, ci cu problemele de securitate ale Armeniei”.