Război în Ucraina, ziua 925. Vladimir Putin a declarat joi că Rusia este pregătită să negocieze cu Ucraina, dar discuțiile ar trebui să se bazeze pe concluziile negocierilor din primăvara anului 2022.

„Suntem pregătiţi să negociem cu ei? N-am refuzat niciodată”, a afirmat liderul rus în cadrul Forumului Economic de la Vladivostok.

Până acum, Moscova a respins inițiativele de discuții, invocând ofensiva ucraineană lansată în august 2023 în regiunea Kursk. Cu toate acestea, Putin a subliniat că, dacă Ucraina își exprimă dorința de a negocia, Rusia nu va refuza acest demers.

În același context, Putin a reamintit că orice negocieri trebuie să aibă la bază acordurile de la Istanbul din 2022, sugerând astfel că poziția Moscovei rămâne fermă în privința condițiilor stabilite anterior.

„Dacă o dorinţă de negociere apare (în Ucraina), noi nu vom refuza”, a adăugat el.

Război în Ucraina, ziua 925. Care este prioritatea „numărul unu” a Rusiei

Vladimir Putin a subliniat că „prioritatea principală a Rusiei rămâne cucerirea Donbasului, în ciuda provocărilor militare recente din alte regiuni.

„Obiectivul inamicului (prin atacarea regiunii ruse Kursk) era să ne enerveze şi agite pentru a ne redesfăşura trupele dintr-o zonă în alta şi să oprească ofensiva noastră victorioasă în zone-cheie, mai ales în Donbas, a cărei eliberare este prioritatea numărul unu”, a mai spus președintele rus la Forumul Economic din Extremul Orient rus.

Referindu-se la situația din regiunea Kursk, Putin a dat asigurări că forțele ruse au stabilizat deja situația și au început să respingă treptat trupele ucrainene. El a subliniat că această regiune nu a fost abandonată și că armata rusă își continuă eforturile de a respinge ofensiva ucraineană.

Austria, pregătită să devină un loc pentru discuțiile de pace între Rusia și Ucraina

Război în Ucraina, ziua 925. Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că Austria este pregătită să ofere ospitalitate pentru discuțiile de pace dintre Rusia și Ucraina. Nehammer a subliniat disponibilitatea țării sale de a facilita dialogul și de a acționa ca mediator într-un context internațional tensionat.

„Luăm act de declarațiile președintelui rus cu privire la deschiderea sa pentru negocierile de pace cu Ucraina. Orice negocieri trebuie să aibă loc fără condiții prealabile. Austria va fi pregătită să susțină o pace justă și de durată, bazată pe dreptul internațional și să servească drept loc pentru negocieri ca sediu al OSCE”, a transmis Karl Nehammer, pe X.

60.000 de soldaţi ruși retrași de pe front pentru a contracara incursiunea Kursk, susţine Zelenski

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat într-un interviu acordat NBC News că Rusia a desfășurat o retragere semnificativă de trupe de pe front, estimată la peste 60.000 de soldați. Această mișcare strategică a fost necesară pentru a răspunde avansului continuu al Ucrainei și este considerată parte dintr-o tactică mai amplă pentru a redirecționa resursele rusești.

Zelenski a explicat că obiectivul principal al operațiunii Kursk a fost să determine Rusia să-și aloce trupele din regiunile de conflict către alte teritorii. Comandantul-șef ucrainean Oleksandr Sîrski avusese anterior informații despre un transfer de 30.000 de trupe, dar recentele date sugerează o amplificare considerabilă a acestei retrageri.

Război în Ucraina, ziua 925. Stoltenberg susține că e „dificil de anticipat” cum va evolua războiul

Într-o declarație recentă de la Oslo, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a recunoscut progresele notabile realizate de Ucraina în ofensiva sa din regiunea Kursk. Totuși, el a subliniat că este încă dificil de prezis cum se va dezvolta situația în viitor, având în vedere complexitatea conflictului.

„Numai ucrainenii pot face alegerile dificile care sunt necesare, precum să-şi desfăşoare forţele şi ce tip de război este potrivit în această situaţie,” a adăugat Stoltenberg.

În contextul avansării forțelor ruse în estul Ucrainei, Ucraina a lansat o incursiune semnificativă în regiunea Kursk, marcând cel mai mare atac străin pe teritoriul rus de după Al Doilea Război Mondial. Stoltenberg a reamintit că Ucraina are dreptul să se apere inclusiv prin utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune, menționând că multe state membre NATO au sprijinit această capacitate.

„Sunt bucuros că multe state NATO au dat această oportunitate, iar cele care au încă restricții le-au ușurat pentru ca Ucraina să se poată apăra,” a declarat Stoltenberg.