Oleksiy Chernishov, directorul general al companiei de petrol și gaze Naftogaz, a declarat că atacurile rusești au afectat producția de gaze din țară. Oficialul a subliniat că 350 de instalații de gaze au fost avariate. O puternică explozie a zguduit joi dimineață orașul Sevastopol din Crimeea. Ursula von der Leyen propune să fie sancționate 200 de persoane și entități din Rusia. Propunerea are nevoie de acordul Parlamentului European.
Update: Publicația Krym Realii anunță că o puternică explozie s-ar fi produs în această dimineață în centrul Sevastopolului, din privincia Crimeea ocupată de forțele ruse. Potrivit sursei citate, înainte cu câteva secunde de deflagrație s-ar fi auzit un sunet „asemănător cu lansarea unei rachete”. Până în acest moment informația nu a fost confirmată din surse oficiale.
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei anunțase pe 23 noiembrie că trupele ruse din Sevastopol sunt antrenate să folosească atât drone de fabricație rusă, cât și iraniană, potrivit stiripesurse.ro.
Oleksiy Chernishov, directorul general al companiei de petrol și gaze Naftogaz din Ucraina, a declarat că recentele atacuri rusești au avariat 350 de instalații de gaze naturale. Ucraineanul a mai adăugat că atacurile au generat o pierdere a capacității de producție de gaze de aproximativ 700 de milioane de dolari. Chernishov a asigurat că producția Ucrainei ar trebui să fie în cea mare parte restabilită până la sfârșitul anului 2022.
„Am început sezonul de încălzire. Ne așteptăm ca acesta să fie cel mai greu de până acum”. Directorul general a punctat că Rusia atacă tot mai des instalațiile de gaze. Atacurile Moscovei au reușit să producă probleme infrastructurii critice din Ucraina. De asemenea, au fost produse și pene de curent în mai multe regiuni.
Marea Britanie comandă arme noi după ce a ajutat Ucraina
Ministerul Apărării din Marea Britanie a a anunţat că în acest an a oferit Ucrainei un număr mare de sisteme NLAW. Este vorba de noua generaţie de arme antitanc uşoare. Regatul Unit a oferit arme Kievului pentru a face față atacurilor rusești. Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a precizat într-un comunicat că armele au jucat deja „un rol decisiv” în susţinerea armatei ucrainene pe frontul de luptă.
„Continuăm să ne îndeplinim angajamentul faţă de NATO asigurându-ne că forţele noastre armate vor primi livrări constante cu aceste arme în următorii ani”, a spus el. Încă de la începutul războiului declanșat de Rusia, guvernul britanic a oferit Ucrainei o gamă largă de arme. Este vorba chiar și de un pachet de apărare antiaeriană pentru a putea doborî drone.
În acest context, Marea Britanie este nevoită să achiziționeze noi arme pentru a-și reface stocul. Noul contract va creşte livrările de NLAW către Marea Britanie cu câteva mii în perioada 2024-2026, în plus faţă de cele 500 de unităţi prevăzute pentru 2023 drintr-o achiziţie separată. Sistemele NLAW vor fi asamblate la un centru Thales din Belfast, în Irlanda de Nord. Ulterior, ele vor ajunge la militarii britanici. NLAW este un sistem de rachete care pot fi lansate de pe umăr. Ele sunt folosite de un soldat pentru a ataca un tanc de luptă modern şi bine protejat de la o distanţă cuprinsă între 20 şi 800 de metri.
Comisia Europeană cere sancționarea a încă 200 de ruși și entități din Rusia
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus aplicarea de sancţiuni împotriva a 200 de persoane şi entităţi din Rusia. Pe această listă sunt incluse chiar și structuri militare care s-au implicat activ în conflictul armat din Ucraina. „Avem deja opt pachete de sancţiuni care fac deja rău Rusiei. Astăzi, intensificăm presiunile”, a afirmat Ursula von der Leyen.
Noul set de sancţiuni va trebui să primească votul Parlamentului European. Totuși, acest lucru reprezintă doar o formalitate. Propunerea președintelui CE trebuie să primească votul unanim al Consiliul Uniunii Europene. Ursula von der Leyen vrea să introducă pe lista persoanelor şi entităţilor sancţionate „forţele armate ruse, inclusiv ofiţeri, precum şi companii din industria rusă de apărare”. În plus, ar putea fi sancţionaţi membri ai Dumei de Stat şi ai Consiliului Federaţiei, cele două camere ale Parlamentului de la Moscova, precum şi guvernatori şi partide politice. Președinta CE a subliniat că sunt persoane și entităţi care joacă „roluri-cheie în atacurile Rusiei împotriva civililor (...)”.