Armata ucraineană susține că a recuperat 3.000 km2 de teritoriu de la ruși, dar chiar și cei mai optimiști sunt conștienți că războiul este departe de a se termina.

"Invadatorii fug în panică", s-a bucurat, duminică, "Gazeta", după ce comandantul șef al forțelor armate ucrainene Valeri Zaluhnîi a anunțat că a preluat peste 3.000 km2 de teritoriu de la ruși, în special în jurul orașului Harkiv. "The Kyiv Post" evidenţiază "spectacolul unei armate dezorganizate în retragere - rămășițe de convoi distruse, vehicule abandonate, poziții eliberate în grabă, prizonieri nefericiți și localnici care sărbătoresc forțele ucrainene care trec prin satele lor". 

Dar și presa străină dă dovadă de entuziasm. "Rusia este pusă pe fugă?", se întreabă "The Economist". "El Mundo" vorbește despre "înfrângerea totală a Rusiei pe frontul de nord" și despre "avansul fulgerător" al trupelor ucrainene. Un progres atât de rapid, precizează cotidianul spaniol, încât este "imposibil să actualizezi harta teritoriilor eliberate". Pentru "La Repubblica", "frontul rus a cedat" și "Vladimir Putin nu numai că a pierdut o locație strategică în câteva ore, anulând luni de lupte sângeroase, dar pentru prima dată trupele sale sunt complet dezorganizate". 

Rusia, pe cale să piardă războiul

"Războiul pare să fi intrat într-o nouă fază", notează şi CNN. Asta nu înseamnă că s-a terminat. "Rusia este pe cale să piardă, dar nu a pierdut încă", admite "Kyiv Post". "Un avans reușit și neașteptat" nu este suficient pentru a declara victoria, adaugă site-ul. La urma urmei, amintește BBC, rușii controlează încă aproximativ o cincime din țară. 

De ambele maluri ale Atlanticului, "Wall Street Journal" și "Frankfurter Allgemeine Zeitung" ajung oricum la aceeași concluzie: occidentalii trebuie să-și întărească sprijinul pentru Kiev mai mult ca niciodată și să mențină presiunea asupra Moscovei. Contraofensiva ucraineană este un "punct de cotitură important", spune "Le Journal". Ea validează ideea că armata locală poate recâștiga teren, ajutată de "o cantitate suficientă de armament avansat din Occident" . 

Ucraina a demonstrat că știe să folosească aceste arme "înțelept și eficient", confirmă FAZ. "O creștere clară și demonstrativă a livrărilor de arme în această etapă ar stimula spiritul de luptă ucrainean și ar afecta și mai mult moralul deja scăzut al forțelor armate ruse. Este timpul ca Germania, în special, să nu se mulțumească să spună ce nu se poate, ci să dea dovadă de hotărâre", insistă cotidianul german. 

Vladimir Putin a dat de probleme

Și în Rusia, Vladimir Putin ar putea suferi de pe urma cursului evenimentelor. De cealaltă parte a graniței cu Ucraina, "oficial, nu există admiterea publică a succeselor ucrainene sau a înfrângerilor rusești", subliniază Radio Free Europe Radio Liberty. Sâmbătă, președintele rus a inaugurat chiar și o roată Ferris cu ocazia împlinirii a 875 de ani de la întemeierea Moscovei. Însă radioul relatează că însuși Ramzan Kadîrov, "combativul om forte al Ceceniei" și aliat al domnului Putin, a subliniat "greșelile" făcute de Statul Major rus în conflict. 

"Problemele lui Putin nu sunt doar pe câmpul de luptă", afirmă "Politico". El se confruntă cu "un nivel neobișnuit de critică la adresa competenței ofițerilor săi superiori". Propaganda de la Kremlin se confruntă cu "întrebări incomode" care încep să fie puse de "blogeri populari loiali, membri ai unor centre de analiză politică și politicieni". Dacă "furia" lor este îndreptată astăzi doar asupra Statului Major General, domnul Putin trebuie să acționeze cu riscul de a se confrunta cu "creșterea presiunii politice asupra regimului său autocratic", analizează "Politico". 

Problemă pentru liderul rus, potrivit "Frankfurter Allgemeine Zeitung": "Dacă vrea să schimbe curentul militar, trebuie să trimită mai multe forțe pe front. Pentru a face acest lucru, ar trebui să se abată de la linia cu care și-a asigurat până acum sprijinul supușilor săi în război: a ținut-o cât mai departe de viața lor cotidiană". 

Totuşi, atenţie mare, avertizează "Wall Street Journal", deoarece "rusul este capabil de orice". Să provoace NATO pentru a o forţa să se angajeze în conflict, să convingă China să îl asiste militar și să recurgă la arme chimice sau la forța nucleară se numără printre riscuri. "Amenințarea pe care o reprezintă domnul Putin pentru lume este departe de a fi încheiată", potrivit cotidianului american. 

Ziua de duminică în regiunea Harkiv, de exemplu, a fost marcată de pene de curent și lipsă de apă în spitale, relatează "The Guardian". Autoritățile locale susțin că aceste incidente sunt legate de atacurile aeriene rusești asupra infrastructurii energetice, "o răzbunare cinică" după succesele recente ale armatei ucrainene. "Chiar și prin întunericul de nepătruns, Ucraina și lumea civilizată văd clar că acestea sunt acte teroriste", a denunțat președintele Volodimir Zelenski pe contul său Telegram. 

Situația centralei nucleare Zaporijjia rămâne, de asemenea, o sursă de îngrijorare. Emmanuel Macron a discutat la telefon cu Vladimir Putin, spune CNN . Președintele francez a pledat încă o dată pentru retragerea echipamentului militar rusesc de la fața locului. Putin a remarcat, la rândul său, că atacurile ucrainene în apropierea centralei ar putea avea "consecințe catastrofale". Cu toate acestea, centrala este acum deconectată de la restul rețelei electrice, explică NPR. Ultimul reactor încă în funcțiune a fost oprit din motive de siguranță, notează courrierinternational.com. 

Traducerea Rador