„Les Antigones” (Antigonele) sunt o mișcare „alter-feministă”, apărută în Franța, în 2013, ca alternativă la „Femen”. Dorind restaurarea feminității, are o viziune conservatoare, identitară, tradiționalistă asupra societății.
Președinta mișcării Antigonelor, Anne Trewby (foto), publică în Valeurs Actuelles o scrisoare deschisă adresată lui Emmanuel Macron și ideii acestuia de „război împotriva epidemiei”.
Cum ideea a fost vehiculată cam peste tot în Occident (inclusiv în România), considerăm util să reproducem mai jos textul „anti-feministei” Anne Trewby, al cărui titlu original s-ar putea traduce așa: „Franța în război cu coronavirusul? Nu contați pe mine...”
Potrivit Dlui Macron, ne-am găsi „în război” cu COVID-19. În război cu un virus, ce aberație! Virușii fac parte din natură. Nu sunt nici buni, nici răi. Desigur, unii sunt mai agresivi și mai periculoși decât alții. Așa cum lupul este mai periculos decât alte animale.
A porni un război împotriva unui virus înseamnă să te războiești cu natura însăși.
Virușii sunt invizibili și se răspândesc ineluctabil, folosind ca vehicul omul sau animalul. Este așadar vinovat întregul regn viu?
Sărmanul virus! Este un țap ispășitor foarte comod pentru elitele încântate să găsească un căpcăun pe care să-l arate cu degetul, pentru a nu mai trebui să răspunde de deciziile politice pe care le-au luat.
Să acuzăm lupul pentru neglijența ciobanului, cât de ușor este!
Dată fiind deschiderea frontierelor, care a accelerat serios circulația virusului, dată fiind penuria de materiale medicale și de personal sanitar și dată fiind starea de sănătate deplorabilă a contemporanilor noștri, poluați de moduri de viață toxice, deciziile elitelor totuși sunt cele care îi pun în pericol pe cei rămași, și mai cu seamă corpul medical depășit de afluxul de bolnavi.
Natura este responsabilul ideal. Dar nu este prima dată când e scoasă țap ispășitor.
Politica a trecut de la arta de a organiza viața la cea de a orchestra moartea, după legi din ce în ce mai agresive în favoarea avortului și eutanasiei.
Sistemul agro-industrial occidental a adăugat și el o piatră la edificiu, servindu-ne o hrană și produse de consum din ce în ce mai toxice.
Cât privește sistemul nostru de sănătate, acesta distribuie masiv femeilor și adolescentelor perturbatori endocrinieni și le fabrică bebeluși la comandă în loc să rezolve problemele de fertilitate provocate de modul nostru de viață.
Lupta împotriva vieții se poartă de cincizeci de ani. Sistemul economico-politic în care trăim nu consideră regn viu decât ceea ce este exploatabil, rentabil, consumabil; iar acesta, viul, moare încet din cauza sclavagismului la care este supus.
Față de un virus, față de primejdiile naturii, bunul simț ne dictează să ne protejăm, desigur. Însă ciobanul nu își ține oile închise în țarc tot anul de frica lupului. Își ia un câine și își păzește turma.
Tot așa, nu putem trăi pentru totdeauna ascunși pentru a ne proteja de un virus care nu va dispărea doar pentru că Dl Macron i-a declarat război.
Nu ne vom salva izolându-ne în case transformate în buncăre ale timpurilor moderne, înecându-le în apă clorinată și detergenți, nici trimițându-ne copiii la școală cu măști și cu mănuși și cerându-le să se ferească de micii lor colegi.
Să nu ne înșelăm asupra luptei! Inamicii noștri sunt toți cei care atacă ce este viu, fie că este vorba despre om sau despre natură.
Sistemul agro-industrial este cel care ne otrăvește de ani de zile. Promotorii avortului și ai eutanasiei sunt cei care ne omoară. Elitele politice care au deschis granițele vraiște, din lăcomie pentru câștig.
Aceleași elite care pretind că ne oferă acum mai multă siguranță în schimbul libertăților noastre.
Așadar, la treabă, pentru că războiul ăsta este departe de a fi câștigat!
Nu ține decât de noi să schimbăm regulile jocului, iar aceasta începând prin a refuza să ni se impună unele abuzive.