Ultimele câteva zile n-au fost bune pentru Volodimir Zelenski. Președintele din Ucraina își va fi acoperit probabil fața cu mâinile văzând prestația lamentabilă a lui Joe Biden la dezbaterea televizată cu Donald Trump. Poziția lui Trump cu privire la războiul Ucrainei cu Rusia e bine știută: vrea încheierea conflictului.
Rezultatul din Franța, rău pentru Ucraina
Apoi au sosit și rezultatele primului tur al alegerilor generale din Franța. Va mai urma încă un tur, dar deja un lucru e cert: Emmanuel Macron nu va mai forma guvernul următor. Proiectul lui politic - pe care-l descria drept „nici de stânga, nici de dreapta” - e mort, și tot așa e și președinția lui, de facto. Va rămâne în funcție, dar nu va mai fi la putere.
Următorul parlament va fi dominat în schimb de coaliția de extremă stânga a lui Jean-Luc Melenchon și de alianța de dreapta a lui Marine Le Pen. Aceștia nu au mai nimic în comun, cu excepția unui singur lucru: la fel ca Trump, și ei vor să vadă încheiat războiul din Ucraina. „O pace fără învingător sau învins, cu garanții reciproce de securitate”, și-a detaliat Melenchon poziția recent.
Marine Le Pen l-a criticat dur anul acesta pe Macron pentru sprijinul acordat lui Zelenski, dar mai ales pentru declarația că trupele franceze ar putea fi trimise în Ucraina. „Macron se dă drept conducător din vreme de război, dar despre viața copiilor noștri vorbește el cu atâta nepăsare”, declara ea în martie.
Presa rusă consideră că un guvern Le Pen ar fi o veste bună, susținând că partidul ei favorizează „o soluționare pașnică a conflictului din Ucraina și negocieri cu Rusia [...] în contrast cu poziția radicală a lui Macron”.
Extrema stângă vrea ca Ucraina să capituleze și susține terorismul palestinian
Opoziția față de război e mai puternică la stânga, sau cel puțin la stânga radicală. Am remarcat prima dată acest lucru în ianuarie 2023, când m-am dus să văd o manifestație de protest la Paris. Manifestanții erau teoretic acolo pentru a protesta contra reformei pensiilor adoptate de Macron, însă din pliantele distribuite și de pe pancarte reieșea și ostilitatea față de sprijinul lui Macron pentru Ucraina.
A fost iarăși evidentă și acum două săptămâni, când m-am dus la Paris ca să asist la un marș etichetat drept „anti-Reuniunea Națională”. Unii participanți se aflau într-adevăr acolo din acest motiv, dar alții au venit să-și strige nemulțumirea provocată de Macron, iar o minoritate apreciabilă se afla acolo pentru cauza palestiniană.
Am văzut sute de steaguri palestiniene, dar nici măcar un singur steag ucrainean. Un ziar de stânga radicală pe care l-am cumpărat la marș explica de ce se opune sprijinului lui Macron pentru Ucraina: costul. De la invazia rusă din februarie 2022 Macron i-a trimis în total lui Zelenski 3,8 miliarde de euro. În acest februarie i-a mai promis încă 3 miliarde pentru 2024, dar această tranșă e probabil în dubiu acum.
Ulterior, când respectivul pachet de ajutor a fost dezbătut în parlament, La France Insoumise al lui Melenchon a votat contra, motivând că „nu e de acord ca Franța să fie liderul taberei războinice”. Același partid se opune și aderării Ucrainei la UE.
Disensiuni pe partea stângă
Nu întreaga stângă împărtășește opiniile lui Melenchon. Din cadrul coaliției Frontul Popular, socialiștii de centru-stânga și verzii au votat pentru pachetul de ajutor. „Poziția noastră e clară: noi susținem Ucraina, susținem trimiterea de arme, susținem aderarea Ucrainei la UE.”
N-au trecut decât trei săptămâni de când Macron i-a găzduit pe Zelenski și Biden la Paris după aniversarea a 80 de ani de la debarcarea din Normandia. Atunci președintele american i-a promis mai mulți bani lui Zelenski, iar Macron a declarat că vrea ca negocierile de aderare la UE cu Kievul să înceapă „până la finalul lunii”.
Macron i-a criticat totodată pe cei opuși sprijinului pentru Ucraina, numindu-i „pacifiști”; a declarat că aceștia sunt marcați de „spiritul înfrângerii”.
Respectivii defetiști sunt acum triumfători, și e improbabil ca Melenchon și Le Pen să-i permită lui Macron să-și mai continue sprijinul financiar și material pentru Ucraina.
Greșeala lui Macron și Ucraina
Greșeala lui Macron a fost să presupună că poporul aproba linia dură adoptată de el față de Putin. De aceea el și partidul său au făcut din chestiunea aceasta tema principală a campaniei lor electorale la alegerile europene.
Dar mulți francezi cred că războiul e responsabil în parte pentru scumpirea alimentelor și energiei. Iar pe Macron nu-l ajută deloc faptul că tocmai azi facturile la gaze se vor scumpi în medie cu aproape 12% față de luna precedentă.
Adevărul e că mulți francezi s-au săturat de război în aceeași măsură în care s-au săturat de președintele lor.
(Articol de Gavin Mortimer, The Spectator; Traducere: Andrei Suba, RADOR RADIO ROMÂNIA)