Experții Băncii Mondiale au finalizat analizele și propunerile privind reforma pensiilor speciale din România. Aceștia recomandă impozitarea sumelor acordate, beneficiarilor de pensii speciale, fără respectarea principiului contributivității. România s-a angajat prin PNRR să reformeze sistemul de pensii și să modifice procedurile de acordare a pensiilor speciale. Guvernul a adoptat, în decembrie, legea privind reforma pensiilor speciale, iar proiectul a ajuns acum în debaterea Parlamentului.
Banca Mondială este consultantul însărcinat să propună soluții în vederea reformării sistemului de pensii speciale. Reforma pensiilor speciale este jalon asumat de Guvernul Românei prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie dus la îndeplinire. După analiza proiectului de lege propus de guvern, experții Băncii Mondiale au făcut o serie de recomandări luând în considerare mai multe scenarii de lucru pentru pensiile speciale.
„Principalul obiectiv al proiectului de lege este eficientizarea (în sensul scăderii cheltuielilor bugetare) și eliminarea posibilităților de a abuza de sistemul de pensii de serviciu. Prevederile proiectului de lege aliniază vechimea minimă în profesiile acoperite de pensiile de serviciu la cea a sistemului general, uniformizează perioada de referință a câștigurilor pentru toate pensiile de serviciu, reduce rata de înlocuire garantată a pensiilor de serviciu civile, și elimină majorarea ratei de înlocuire a vechimii suplimentare și, cel mai important, - elimină cele mai evidente oportunități de a abuza de sistem (cum ar fi vechimea asimilată în afara profesiei pentru magistrați și capacitatea de a obține pensie peste 100% din salariul net la momentul pensionării , sau posibilitatea de a se pensiona cu pensie specială redusă cu o vechime de numai 4 ani în alte profesii care presupun pensii de serviciu public).
Toate aceste măsuri vor reduce numărul beneficiarilor eligibili pentru pensii de serviciu și ar crește ponderea pensiilor acestora ca urmare a contribuțiile plătite, ceea ce întărește alinierea prestațiilor la principiul contributiv. Draftul de lege pregatit de Guvern prevede recalcularea pensiilor magistratilor.”, se arată în documentul Băncii Mondiale, făcut public de Ministerul Muncii.
Scenarii de reformă propuse pentru pensiile militare
Primul scenariu luat în considerare de experții Băncii Mondiale vizează menținerea actualelor prevederi legislative. În această situație se ia în calcul o rată de înlocuire de 65% pentru o formulă de beneficii pentru cariera pe 25 de ani. Pentru fiecare an de serviciu efectuat în minus ori în plus, raportat la cei 25 de ani, se va opera, după caz o reducere ori o creștere cu 1% a pensiei.
Scenariul include, de asemenea, indexarea anuală a prestațiilor de 2,8% în 2022, 7,8% în 2023 și inflația decalată de 2 ani. Ulterior, urmând regulile actuale de indexare, în ipoteza că salariile în economie vor crește mai mult decât inflația, este de așteptat ca adecvarea relativă a beneficiilor să scadă.
În timp ce pensia medie brută astăzi reprezintă aproximativ 77% din salariul mediu pe economie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în 2030 și sub 50% până în 2037.
Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiile militare în trecut (în principal reducerea ratei de înlocuire la 65% și trecerea la indexarea în funcție de rata inflației) ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generală din sistem.
Al doilea scenariu pentru pensiile militare
Un al doilea scenariu are în vedere o perioadă de referință de 12 luni. Această modificare are un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile și asupra nivelurilor pensiilor în comparație cu scenariul de bază.
Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2% în perioada de simulare și rămân la niveluri similare față de valoarea de referință pe toată perioada de simulare (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,72% PIB).
Scenariul trei propus de Banca Mondială
Al treilea scenariu vizează rata de înlocuire de 45%. Presupune o modificare a formulei de calcul, astfel încât rata țintă de înlocuire să scadă la 45% pentru o carieră de 25 de ani în sistem. O astfel de ipotexă ar reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile și nivelul beneficiilor.
Cheltuielile cu pensiile vor urma o traiectorie descendentă mai marcată după 2027, ajungând la 0,6% din PIB până în 2047 și apropiindu-se de 0,5% din PIB până în 2070 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,62% din PIB). Nivelurile relative ale beneficiilor scad mai rapid în acest scenariu, raportul beneficiilor scăzând sub 60% până în 2032 și sub 40% până în 2047.
Cu toate acestea, adecvarea beneficiului va scădea substanțial, eliminând potențial economiile de cheltuieli proiectate.
Până în 2070, rata beneficiilor va converge către cea proiectată pentru sistemul general de pensii datorită ratei de indexare mai scăzute utilizate. Acest lucru poate duce la presiuni sporite de a revizui salariile militare, de a implementa măsuri ad-hoc pentru a ține evidența între salariile din economie și pensiile militare sau de a schimba regulile de indexare – oricare dintre acestea ar putea elimina economiile proiectate.
Un astfel de scenariu, atrage atenția Banca Mondială, nu duce la reducerea cheltuielilor pe termen lung.
Cel de-al patrulea scenariu ia în calcul întreaga carieră militară
Al patrulea scenariu ia în calcul o perioadă de referință stabilită la nivelul întregii cariere. Se evaluează impactul prelungirii perioadei de referință pentru calcularea câștigurilor medii de la perioada curentă de 6 luni la o medie pe întreaga carieră.
Rezultatele acestei eventuale modificări ar fi similare cu rezultatele menționate pentru scenariul anterior (rata de înlocuire de 45%). Cheltuielile cu pensiile scad sub 0,6% din PIB după 2047 și sub 0,5% după 2068 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,61% din PIB).
Raportul mediu al beneficiilor urmează un model asemănător cu cel anterior. Raportul dintre pensia militară medie și salariul mediu pe economie scade în acest scenariu sub 60% după 2029 și ajungând la 30% până în 2060, cu prestații medii puțin mai mici spre sfârșitul perioadei.
Scenariile propuse pentru pensiile speciale civile
Angajații care beneficiază de pensii de serviciu public participă la sistemul general de pensii și pot primi un supliment de la bugetul de stat.
Primul scenariu pe care îl are în vedere Banca Mondială presupune eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toți cei care nu au acumulat încă vechimea. Aceeași regulă ar putea fi aplicată și celor care aveau doar un serviciu minim de pensie specială la o anumită dată.
O astfle de măsură ar putea fi contestată în instanță, existând precedente stabilite prin deciziile Curții Constituționale. Nu este clar dacă un alt proiect similar ar putea avea succes. În plus, un număr mare de lucrători din aceste categorii sunt deja eligibili pentru pensionare.
Înghețarea pensiilor speciale
Înghețarea tuturor pensiilor de serviciu este cea de-a doua opțiune luată în considerare, care se referă la stoparea acumulării de beneficii suplimentare în viitor, fără a afecta drepturile deja câștigate.
O astfel de abordare permite menținerea beneficiilor pentru actualii pensionari și pentru lucrătorii activi care întrunesc condițiile de pensionare. În schimb, se elimină aceste beneficii pentru cei care la data respectivă nu întrunesc condițiile de pensionare.
Un nou nou plafon de referință pentru cei nou intrați în sistem
O astfel de perspectivă urmărește ca toți lucrătorii nou intrați după o anumită dată în sistem să fie eligibili pentru pensii mult mai mici comparativ cu cele aflate în plată.
Această abordare ar putea crea discriminare între lucrătorii aflați în situații similare. Doi lucrători în poziții identice ar putea avea dreptul la beneficii de pensie diferite stabilite în funcție de data la care au fost angajați.
Reforma pensiilor speciale pentru toți
Aceasta este varianta promovată de Guvern prin L4/2023, considerându-se că eliminarea completă sau înghețarea pensiilor speciale nu este de dorit și/sau fezabilă din punct de vedere politic. De asemenea, se are în vedere faptul că stabilirea unei scheme de pensii diferite pentru noii intrați nu este fezabilă. Cea mai bună abordare ar fi reformarea pensiilor de serviciu.
Pentru acest tip de reformă, este important să se acorde o atenție deosebită eforturilor anterioare de reformă și acțiunilor judecătorești, astfel încât greșelile din trecut să nu se repete.