Sectorul bancar din România, Croaţia, Bulgaria şi Serbia au cele mai puternice legături cu Grecia şi Italia. Din acest motiv, riscul de contagiune este mai mare în aceste ţări decât în altele care fac parte din Europa Centrală şi de Est şi care nu au adoptat încă moneda euro, se arată într-un studiu realizat de experţii agenţiei de evaluare financiară Fitch.

Potrivit documentului, Polonia, Ungaria şi Cehia sunt mai ferite de intemperiile financiare, datorită diversificării acţionarilor. Prezenţa băncilor portugheze, irlandeze şi spaniole este limitată în întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est, notează raportul.

Dacă actuala criză a datoriilor din zona euro se intensifică, presiunile asupra finanţării şi capitalului băncilor din regiune le-ar putea forţa să reducă finanţarea subsidiarelor lor din Europa emergentă sub nivelul cerut de autorităţile locale.

Ce riscă România

În consecinţă, declinul finanţării către Europa emergentă va reduce accesibilitatea la credite şi scăderea PIB-ului în multe state, apreciază agenţia.

"Acţionariatul străin din sistemele bancare interne beneficiază de o întărire a ratingului în statele din Europa Centrală şi de Est, deoarece băncile străine au demonstrat înclinaţia şi capacitatea lor de a-şi sprijini subsidiarele înainte şi în timpul crizei financiare, atunci când a fost nevoie", a explicat analistul Michele Napolitano.

"Totuşi, o intensificare suplimentară a presiunilor financiare asupra băncilor din zona euro au sporit riscurile ca ele să fie mai puţin capabile să facă asta şi, pe fondul legăturilor puternice economic-financiare cu regiunea, turbulenţele să se extindă din zona euro spre băncile din Europa Centrală şi de Est", a adăugat acesta.

Creditarea, stabilă până acum

În primul semestru din 2011, creditarea băncilor din Europa Occidentală (a băncilor mamă şi a subsidiarelor din Europa Centrală şi de Est) către ţările din Europa Centrală şi de Est a fost stabilă, deoarece reechilibrarea macroeconomică şi reducerea gradului de îndatorare au constrâns cererea pentru credite. Totuşi, susţine Fitch, se pare că băncile din Grecia au redus creditarea mai mult decât alte bănci din zona euro, ceea ce sugerează că băncile din zona euro, dacă sunt sub presiune severă pe pieţele lor interne, şi-ar putea reduce expunerea la pieţele lor cheie.

Băncile din Europa Centrală şi de Est au o expunere directă mică la Grecia sau la datoria suverană a statelor periferice din zona euro. Dar o perspectivă de creştere mai slabă şi efectul negativ al deprecierii valutei asupra celor care au împrumuturi denominate în valută ar putea afecta calitatea activelor, susţine Fitch.

Băncile greceşti nu-şi vor aduce banii în ţară

Agenţia consideră că o intrare în incapacitate de plată a Greciei sau a sistemului bancar nu va determina băncile elene să-şi repatrieze capitalul de la subsidiarele lor din Europa Centrală şi de Est, deşi ele vor fi mai puţin capabile să furnizeze o majorare de capital dacă va fi nevoie.

Băncile şi fondurile private de investiţii au acceptat să renunţe voluntar la 50% din creanţele lor asupra datoriei Greciei până în 2020. Începând din ianuarie 2012, băncile vor schimba obligaţiunile elene pe care le deţin cu unele a căror valoare va fi diminuată cu jumătate. Aceasta va conduce la ştergerea a 100 de miliarde de euro din datoria Greciei, în prezent de 350 miliarde de euro.

Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), care este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).

CITIŢI ŞI:

• Europa răsuflă uşurată după salvarea Greciei. Pentru cât timp?
• Opt bănci greceşti, retrogradate de Moody's. Află câte sunt prezente în România
• Fuziunea Alpha Bank cu Eurobank, aprobată în sfârşit de acţionari