Cu ajutorul Bucureştiului, UE încearcă să oprească deriva Serbiei spre Rusia.

Preşedintele Traian Băsescu i-a spus ieri omologului său sârb, Boris Tadici, aflat în vizită oficială la Bucureşti, că Belgradul trebuie să evite „autoizolarea relativă“, să nu-şi încheie relaţiile diplomatice cu ţările care au acceptat Kosovo ca stat - aşa cum a dat semne că va proceda cu SUA - şi să înceapă un dialog cu Priştina. Prin vocea lui Traian Băsescu, o voce credibilă pentru Serbia, Uniunea Europeană încearcă astfel să menţină Belgradul pe drumul către integrarea în spaţiul comunitar şi, implicit, să împiedice reorientarea către Rusia.

Boris Tadici a dat primul semn că ţara sa nu va tăia legăturile cu Uniunea Europeană, în ciuda faptului că majoritatea celor 27 de state membre, inclusiv cele mai puternice, au recunoscut independenţ a provinciei Kosovo. El a garantat, după întâlnirea cu Băsescu de la Palatul Cotroceni, că nu se va ajunge din nou la război. Prezenţa „deloc întâmplătoare“, după propriile declaraţii, a lui Tadici la Bucureşti, la scurt timp după evenimentele de duminică de la Priştina, s-a dorit totodată un semnal public că UE este dispusă „să compenseze“ Serbia cu perspectiva aderării, la momentul potrivit însă. „Capitalele UE, gata să discute cu Belgradul“

Ca soluţie pentru dezamorsarea conflictului, preşedintele Băsescu a susţinut că „Belgradul trebuie să vorbească cu Priştina, trebuie să găsească soluţii de comunicare fie şi măcar din nevoia de a proteja sârbii care se află în Kosovo“. Lipsa dialogului, echivalent cu autoizolarea, ar amâna, a avertizat el, momentul eventualei integrări în UE. „Ca prieten al sârbilor, miaş permite să-i rog pe oamenii politici sârbi să vorbească, să stea în legătură cu statele UE. Este lucrul de care Serbia are cea mai mare nevoie: să comunice. (...) UE este interesată ca Serbia să avanseze în procesul de integrare. UE doreşte ca Serbia să devină membru al UE“, a mai spus Băsescu, „în momentul în care va îndeplini criteriile“, însă. Tadici vrea şi cu sârbii, şi cu UE

La rândul său, Tadici a încercat să asigure şi sârbii că ţara sa nu va renunţa la Kosovo, dar şi Uniunea Europeană că „Serbia nu va merge pe calea autoizolării“ şi „nu va purta niciodată război“. „Nu vom ceda şi nu ne vom preda niciodată“, a susţinut el ferm, adăugând însă mai nuanţat că Serbia va continua „lupta pe cale paşnică, cu un plan strategic foarte bine stabilit“. „Ne vom apăra în continuare interesele, dar şi viitorul nostru continental şi regional. Serbia doreşte să-şi păstreze propria-i provincie, dar nu va renunţa la viitorul ei ca stat al UE“, a spus preşedintele sârb. Ca prim-pas în relaţia cu UE, Tadici a transmis că Belgradul „va reduce colaborarea cu ţările care vor recunoaşte acest act ilegal (Kosovo - n.r.)“, dar „va respecta totodată toate normele pe care celelalte ţări le respectă“.

După întrevederea cu Băsescu, Boris Tadici s-a văzut cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu, cu preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu. Toţi l-au asigurat pe Tadici că România sprijină aderarea Serbiei la UE. Preşedintele sârb a afirmat că relaţiile de prietenie dintre cele două popoare au fost dovedite şi de decizia guvernului şi a preşedintelui României de a nu se recunoaşte independenţa unilaterală a provinciei Kosovo. Cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Tadici a discutat despre intenţia autorităţilor sârbeşti de a construi o autostradă care să lege Belgradul de Timişoara. (Au contribuit Romulus Georgescu, Andi Manciu)

VIOLENŢE DUPĂ MITING

32 de răniţi

Aseară, sârbii protestatari au atacat ambasadele Turciei şi SUA, şi au incendiat clădirea americanilor. Violenţele s-au soldat cu 32 de răniţi, printre care şi un jurnalist sârb.

Zeci de manifestanţi furioşi au pătruns aseară în incinta Ambasadei Statelor Unite la Belgrad şi au incendiat mai multe încăperi ale reprezentanţei diplomatice. Clădirea era închisă la ora producerii atacului şi înconjurată cu garduri de protecţie după atacurile precedente din zilele trecute, precizează Reuters. Sârbii au luat ambasada cu asalt înarmaţi cu bare de metal şi bâte din lemn, distrugând mai întâi cele două gherete ale pazei din faţa clădirii. Documente şi piese de mobilier au fost aruncate prin ferestre, uşile sparte şi incendiate.

Un protestatar a urcat la primul etaj al ambasadei, a smuls drapelul american arborat pe clădire şi a arborat în locul acestuia steagul Serbiei. Zeci de protestatari jubilau agitându-se în balconul ambasadei, în vreme ce 1.000 de oameni îi aclamau din stradă strigând „Serbia! Sebia!“.

Majoritatea atacatorilor erau tineri purtând cagule sau basmale care le acopereau chipul. Poliţia a intervenit în forţă, cu cel puţin zece blindate, şi a dispersat mulţimea cu gaze lacrimogene. Incidente au avut loc şi în Piaţa Slavia, unde manifestanţ ii au incendiat un restaurant McDonald’s.

Ambasada Croaţiei a fost bombardată cu pietre şi mai multe vehicule de pe bulevardul Cneazul Miloş, unde se află o serie de ambasade occidentale, au fost incendiate. RENATE WEBER:

„Kosovo poate fi recunoscut“ Europarlamentarul PNL, Renate Weber, jurist de profesie, susţine într-o declaraţie trimisă agenţiei Mediafax că „nimic din dreptul internaţional nu se opune recunoaşterii statului kosovar“. Mai mult, Weber dă de înţeles că orice ţară care a contribuit cu forţe de ordine în Kosovo pe baza aceloraşi norme de drept internaţional, inclusiv România, poate recunoaşte acum nou creatul stat. „Acelaşi drept internaţional care a justificat prezenţa comunităţii internaţionale în Kosovo atunci când însăşi existenţa albanezilor kosovari era pusă în pericol îndreptăţeşte acum apariţia noului stat şi dă posibilitatea statelor lumii să îl recunoască“, a adăugat Weber. MULŢUMIRI

Sârbii au fluturat cu speranţă steagul României Steagul României a fluturat, ieri, la Belgrad, în timpul marii manifestaţii împotriva independenţei Kosovo precum fluturau în Priştina, acum câteva zile, steagurile SUA şi al Marii Britanii. Alături de drapelurile Rusiei, Spaniei şi ale celorlalte ţări care nu au recunoscut noul stat, tricolorul a fost ridicat de sârbi în semn de mulţumire că România le este alături. În Piaţa Parlamentului din capitala Serbiei s-au adunat aproximativ 200.000 de oameni care au strigat «Kosovo e inima Serbiei», îndemnaţi de la microfon de prim-ministrul Vojislav Kostuniţa. O bunică vrea să moară pentru Kosovo

Marija are 73 de ani, cataractă la un ochi şi lacrimi în privirea înceţoşată. Păşeşte prudent pe lângă Hotelul Moscova din Belgrad, sprijinindu-se de nepoata ei, Tanija, se îndreaptă - sau mai bine zis cele două femei se lasă duse de coloana de mii de oameni din jurul lor către parlament. Este ora 16.50 la Belgrad, şi în zece minute urmează să înceapă cea mai mare demonstraţie din istoria recentă a Serbiei: Cea în care sute de mii de oameni vor striga pe o singură voce «Kosovo e Serbia». „Bunicii mele i-au murit soţul, fratele şi nepotul în război. Mi-a spus de mai multe ori că ar fi vrut să moară şi ea pentru Kosovo, şi acum spun şi eu că sunt gata oricând să mor pentru Kosovo“, ne spune Tanija, iar privirea tristă i se luminează când aude că suntem din România.

În spatele lor, o coloană de demonstranţi poartă în mâini patru drapele: două ale Serbiei, unul al Rusiei şi unul al României. În Piaţa Parlamentului, din loc în loc poţi să vezi fluturând acelaşi steag, roşu, galben şi albastru, prin care sârbii ne mulţumesc că nu am recunoscut independenţa Kosovo. De la microfon, un vorbitor spune şi el că „sârbii nu vor uita niciodată gestul ţărilor care au refuzat să recunoască ruperea istorică de pe 17 februarie“.

„Ne-aţi fost prieteni în 1999 şi acum ne sunteţi tot prieteni. Ştiu că sunt foarte puţine ţări pe care putem conta, iar România şi Rusia sunt primele. Să ferească Dumnezeu, însă, să ne predaţi!“, ne avertizează Dragan, un student de 23 de ani care a venit la miting, după care plănuieşte să meargă împreună cu prietenii săi spre Kosovo. De altfel, mai multe organizaţii studenţeşti şi o asociaţie a veteranilor de război anunţaseră că în cursul nopţii de miercuri spre joi se vor îndrepta către Merdere, unul dintre punctele de frontieră dintre Serbia şi Kosovo. Violenţele au început însă chiar mai repede. (Oana Dobre, Horia Călăceanu) DE LA TIMIŞOARA

Mesajul bănăţenilor către Serbia: „Toţi suntem Kosovo“ Câteva sute de bănăţeni au pornit ieri-dimineaţă spre Belgrad pentru a participa la mitingul istoric organizat în capitala Serbiei în semn de protest faţă de proclamarea independenţei Kosovo. Iniţiativa i-a aparţinut deputatului Slavomir Gvozdenovici, preşedintele Uniunii Sârbilor din România. Proteste au avut loc şi la Timişoara, unde s-au adunat circa 20 de oameni „înarmaţi“ cu un banner de trei metri pe care scria „Noi suntem Kosovo/Toţi suntem Kosovo“.

„Aş prefera să merg într-o campanie de eliberare a Kosovo, dar deocamdată mă mulţumesc cu un miting“, ne-a declarat unul dintre tinerii prezenţi. Spre Belgrad a plecat şi analistul economic din vestul ţării, profesorul universitar Nicu Ţăran. „E jaf teritorial ce s-a întâmplat în Kosovo. Plec pentru că e firesc să-mi susţin prietenii, poporul sârb, cu riscul că nu voi mai primi niciodată viză de SUA“, a declarat profesorul. (Georgeta Petrovici) ÎNCEPE GREUL

Piedici în calea independenţei Asalt la frontieră. Un grup de foşti rezervişti ai armatei sârbe au atacat, ieri, cu pietre poliţia kosovară şi au dat foc câtorva pneuri la graniţa dintre Serbia şi Kosovo. Incidentele au avut loc la punctul de trecere a frontierei de la Merdare (sudul Serbiei) şi au durat aproximativ 20 de minute, relatează AFP. „Aici apărăm Kosovo şi nu la Belgrad“, a declarat Dejan Miloşevici, unul dintre cei aproximativ 300 de veterani. Circa 100 de poliţişti kosovari au ridicat rapid bariere de sârmă ghimpată pentru a-i ţine la distanţă pe protestatari. Nimeni nu a fost rănit, a precizat o sursă din cadrul poliţiei. Justiţie cu geamul spart. Un tribunal ONU din oraşul Kosovska Mitrovica a fost, în noaptea de miercuri spre joi, ţinta unui atac cu pietre. „Geamurile clădirii au fost sparte în cursul nopţii“, a anunţat poliţia locală într-un comunicat. Anterior, aproape 100 de sârbi protestaseră faţă de prezenţa Naţiunilor Unite în Kosovo. Oraşul Kosovska Mitrovica este simbolul tensiunilor etnice dintre etnicii sârbi şi cei albanezi. Suveranitate limitată. Republica Kosovo este un stat independent, suveran şi democratic, se arată în proiectul de Constituţie supus ieri dezbaterii publice la Priştina. Documentul precizează că, pentru o durată nedeterminată, puterile autorităţilor kosovare vor fi limitate de puterile acordate misiunii internaţionale civile din Kosovo.

„Prezenţa militară internaţională, care acţionează sub autoritatea NATO, va avea responsabilitatea de a asigura“ securitatea pe întreg teritoriul ţării, potrivit viitoarei Legi fundamentale. Aceasta mai prevede „o largă autonomie“ pentru cei 120.000 de etnici sârbi, cărora le garantează minimum zece locuri în parlamentul de la Priştina. Alte zece vor fi rezervate celorlalte minorităţi naţionale, inclusiv romilor, bosniacilor şi turcilor. Legislativul kosovar va avea în total 120 de membri. (Dan Stancu)