Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat de ce nu se poate renunța la restricţii şi mai ales la starea de alertă. În opinia sa exită o problemă cu privire la personalul angajat pe timpul pandemiei, care şi-ar pierde locul de muncă după ridicarea stării de alertă. Tot ministrul spune că va fi o problemă şi cu finanţarea spitalelor, deci vor fi consecințe odată cu ridicarea stării de alertă.
Nu există român să nu-şi dorească ridicarea restricțiilor şi a stării de alertă după doi ani de pandemie. În acest context, Alexandru Rafila a anunţat, joi, că trebuie să avem cel puţin doi pași de relaxare deoarece statul nu-şi dorește să se revină la reintroducerea restricţiilor.
Aş vrea să facem o distincţie foarte clară între restricţii şi starea de alertă. Starea de alertă este un cadru care îţi permite să iei anumite măsuri ca să te aperi. Dacă iei sau dacă nu iei măsurile depinde de situaţia epidemiologică, de evoluţie, de indicatori, ş.a.m.d. Faptul că avem această stare de alertă în momentul de faţă nouă ne permite de exemplu să alocăm resurse umane, să le mutăm dintr-un judeţ în altul unde avem probleme.
Putem să continuăm cu angajarea oamenilor care au fost angajaţi în timpul pandemiei sau ne permit să adoptăm o legislaţie care să îi permanentizeze la locurile de muncă. Trebuie să ne gândim şi la finanţarea spitalelor. Spitalele, în mod tradiţional în România, sunt finanţate pe serviciile pe care le-au putut presta. În momentul de faţă, numărul de servicii la nivel naţional este jumătate faţă de ceea ce s-a întâmplat în 2019. Adică de la 4 milioane de internări, noi am scăzut la 2 milioane de internări. Dacă finanţăm la acest nivel spitalele, spitalele nu vor putea să funcţioneze. Deci există foarte multe consecinţe ale ridicării stării de alertă ca mecanism administrativ, dar haideţi să nu amestecăm starea de alertă cu un calendar de ridicare a restricţiilor şi cu predictibilitatea legată de funcţionarea societăţii şi a economiei.
Ce înseamnă ridicare a restricțiilor în doi paşi
Ministrul Sănătății a explicat ce trebuie făcut pentru a evita o eventuală revenire la restricţii. Deoarece aceste închideri şi deschideri duc la pierderi financiare foarte mari.
Restricţiile vor fi relaxate în anumite condiţii şi cred că trebuie să avem cel puţin două trepte de relaxare, doi paşi de relaxare şi o să vă explic şi din ce cauză. Dar trebuie să avem doi paşi pentru că noi nu ne dorim să revenim la o situaţie în care reintroducem restricţiile. Lucrul acesta pentru economie este devastator, din punctul meu de vedere, pentru că aceste cicluri rapide de închidere, deschidere şi reînchidere duc la lipsă de predictibilitate şi la pierderi economice foarte mari. Au angajaţi care trec din şomaj tehnic şi trebuie să îi plăteşti, stocurile de marfă. Atunci trebuie să am sustenabilitatea activităţii. Iau un prim set de măsuri. După care, dacă vedem că situaţia s-a stabilizat, nu s-a înrăutăţit, trendul descrescător continuă, trecem la următorul set de măsuri de relaxare care ar putea să fie echivalent cu reluarea normală a activităţii economice şi sociale, inclusiv în domeniul turismului sau a organizării de evenimente.
Ministrul Sănătății are o cu totul altă părere despre tulpina Omicron
Alexandru Rafila şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia din spitalele noastre spunând că Omicron s-a comportat diferit în România. În spitale au fost destul de multe internări fată de alte țâri.
Peste tot s-a observat că această tulpină Omicron produce multe cazuri, dar relativ puţine internări şi relativ puţine cazuri la terapie intensivă. În România nu a fost chiar aşa. Am avut destul de multe internări, am avut un grad de ocupare la terapie intensivă până în jur de 65%, cam 1.200 din cele 1.800 de paturi au fost ocupate şi acum încercăm ca să aplicăm acelaşi algoritm şi în cazul relaxărilor. Adică dacă numărul de paturi ocupate la ATI scade la jumătate, adică 900 de paturi. Nu suntem departe. Noi am avut o reticenţă în a lua măsuri din ce cauză? Pentru că la terapie intensivă, cu toate că numărul de cazuri scădea, au rămas cam aceleaşi. Tot timpul am avut în jur de 1.000 de paturi ocupate. Acum în jur de 2 zile am văzut o scădere mai consistentă. Dacă trendul acesta va continua şi ajungem la 900 de paturi, acum avem puţin peste 1.000, putem să luăm în considerare ridicarea unor restricţii.
Care vor fi posibilele măsuri de relaxare
Ministrul Rafila a oferit şi câteva exemple cu privire la măsurile de relaxare care ar putea fi luate în considerare, însă a subliniat că ele sunt doar cu titlu de exemplu, ceea ce nu înseamnă că nu s-a decis încă nimic.
Care sunt restricţiile? Utilizarea măştii în spaţii deschise. Sigur, eu personal, nu o consider o restricţie, o consideră o măsură de protecţie, dar sigur vom recomanda în continuare ca masca să fie utilizată în spaţiile aglomerate, dar nu va mai fi o obligaţie. Alte relaxări de data aceasta care au impact direct asupra activităţii economice cum ar fi renunţarea la limitele orare, adică până la ora 22.00, fie că discuţi de circulaţie, fie că discuţi de funcţionarea diverselor instituţii, asta poate să fie un pas. Putem discuta despre accesul în marile magazine, mall-uri să spunem, că acesta este unul dintre locurile predilecte în care românii îşi petrec week-end-urile. Şi aţi văzut că au fost tot felul de discuţii – culoare separate şi alte lucruri de acest gen, cu toate că aceste culoare au fost introduse nu la iniţiativa noastră, ci la solicitarea operatorilor economici. Putem să ne gândim la acest tip de relaxări. Să mărim capacitatea de ocupare la nivelul restaurantelor, sălilor de spectacole de la 30% la 50% şi nu ne mai legăm de incidenţă, pentru că dacă ne legăm de incidenţă acum Bucureştiul are incidenţă mare, mai avem mult timp de aşteptat, a subliniat Alexandru Rafila, la Târgul de Turism al României.