Rusia este cea mai bine implantată țară în nordul îndepărtat, cu bazele sale militare, submarinele strategice, spărgătoarele de gheață atomice și porturile importante. Putin a făcut din dezvoltarea Arcticii o prioritate absolută. Se estimează că între 13 și 30% din rezervele mondiale de hidrocarburi se află dincolo de cercul polar.

În timp ce economia Rusiei este slăbită de sancțiunile occidentale, Putin a participat la Forumul Arctic Internațional organizat în orașul său natal, Sankt-Petersburg. În fața a 3600 de participanți (legislatori, oameni de știință, oameni de afaceri ruși și străini, etc) liderul de la Kremlin și-a impus strategiile în domenii vitale pentru interesul Rusiei: ruta maritimă a nordului, dezvoltarea platoului arctic, producția și utilizarea de gaz natural lichefiat, fuga creierelor din regiunile arctice rusești, dezvoltarea infrastructurilor în orașele artice și ecoturismul.

Lenin cel atomic, pionierul

Rusia își va mări flota de spărgătoare de gheață până în 2035, când va dispune de 13 spărgătoare de gheață grele, din care nouă cu propulsie nucleară, în obiectivul de a face ruta maritimă a nordului mai sigură și mai rentabilă, a anunțat Putin. „Relansarea exploatării industriale a acestei rute este de o importanță esențială pentru noi. Este vorba de o cale de transport strategică și de o legătură directă între Europa și Asia”, a declarat guvernatorul regiunii Kransoyarsk, Alexandr Uss, citat de Moscow Times.

Progresul în dezvoltarea Arcticii a fost strict legat de emergența navelor cu propulsie nucleară. Rusia și-a creat primul spărgător de gheață atomic, Lenin, acum 60 de ani iar astăzi este singura țară din lume care dispune de o asemenea flotă, legată intrinsec de ruta maritimă a Nordului, pentru ca Rusia să evite zonele maritime controlate de alte state. Flota de spărgătoare de gheață atomice îi permite Rusiei să-și afirme puterea militară în Arctica și să domine regiunea în fața intereselor altor state din zonă, beneficiind de un avantaj semnificativ în exploaterea rutelor maritime arctice.

Investiții de 143 de miliarde de euro

Putin a mai anunțat și un sistem preferențial special pentru investitorii în Arctica. O lege în acest sens va fi adoptată de Duma de stat rusă în această toamnă. Este vorba de importante beneficii fiscale pentru investitori, care se vor întinde pe durata a 15 ani. O estimare recentă a ministerului rus al Resurselor Naturale subliniază necesitatea investițiilor în sectorul privat din regiunea arctică, pentru un total de 10.500 de miliarde de ruble, adică nu mai puțin de 143 de miliarde de euro, în cursul următorilor ani. Aceasta include cel puțin 118 proiecte prioritare diferite în domeniile noilor industrii și infrastructuri.

Ești om cu mine, sunt Gazprom cu tine

Dacă deplasările în teatre de război îndepărtate sunt costisitoare pentru Flota Nordului, ea se achită în schimb de minune de rolul de protector al intereselor rusești în Arctica. Pe de altă parte, marile grupuri energetice precum Gazprom, Rosneft și Lukoil au devenit atât de influente încât ministerul rus al Apărării nu le mai poate ignora interesele. Mai ales că aceste companii sunt extrem de generoase cu protectorii. Numeroase acorduri au fost semnate între instituții militare cu bazele în Arctica și giganții energetici, aceștia din urmă angajându-se să furnizeze armatei petrol la jumătate din preț și să finanțeze renovările porturilor strategice arctice.

În schimb, Flota Nordului s-a angajat să pună în practică măsuri antitero, să obțină autorizații de extracție, permițând acestor companii să folosească unități militare de stocare și uneori și spărgătoarele sale de gheață , cum a fost cazul cu Gazprom. Extracția în regiune este foarte costisitoare și necesită material de vârf, de aceea este avantajos pentru aceste companii să beneficieze de echipament militar. Astfel, intensificarea traficului maritim, proliferarea platformelor offshore, etc, constituie o provocare pentru Flota Nordului al cărui rol este în special a proteja aceste infrastructuri contra unui potențial conflict interstatal, contra atacurilor teroriste sau altor incidente care ar putea avea efecte economice și de mediu dezastruoase.

8 noi submarine nucleare, să fie acolo...

În acest sens, doctrina militară rusă pentru 2020 insistă pe resursele submarine și prevenirea conflictelor teritoriale și prevede o modernizare semnificativă a submarinelor nucleare și a apărării antibalistice. În plus, accesul facilitat la oceanul arctic datorită încălzirii climatice implică Rusia să protejeze această nouă frontieră. Planul de modernizare pentru 2020 prevede construirea a opt submarine nucleare, a 600 de avioane de luptă, 1000 de elicoptere și a 100 de nave militare. Bazele aeriene prezente în Arctica au fost reactivate din 2010 dar resursele lor operaționale și umane rămân limitate, în timp ce flota duce lipsă de nave militare capabile să efectueze misiuni rapide și spontane. Dar Moscova și-a adus la zi achipamentele, mai ales după ce intervenția din Siria i-a permis să testeze avioane și elicoptere noi, unicul portavion și să tragă rachete de croazieră de la bordul unei fregate. Totuși, modernizarea pare un proces lung și complicat în fața ambițiilor legate de dorința lui Putin de a restaura statutul de mare putere al Rusiei și de a proteja mizele politice și economice eminamente strategice pentru Federația Rusă.

 

O cursă lansată de URSS

Aspirația Rusiei de a cuceri și domina „marele nord” se înscrie în tradiția sovietică. URSS a contribuit masiv la dezvoltarea economică, demografică și industrială a Arcticii. Și la militarizarea regiunii, după anii 60. Astăzi, numeroase baze navale aflate în Arctica sunt exploatate de Flota Nordului, unul din principalele atuuri ale marinei ruse. Interesul pentru teritoriul arctic s-a transformat într-o cursă a marilor puteri. Încălzirea climatică și recentele descoperiri de uriașe zăcăminte de hidrocarburi încă neexploatate plasează Arctica în fața scenei internaționale și atrage revendicările a numeroși actori, după ce sfârșitul Războiului Rece a atenuat interesul strategic al regiunii.

 

20% din PIB vine din Arctica

O mare parte a resurselor energetice ale Rusiei se află în Arctica, făcând economia rusă extrem de dependentă de dezvoltarea regiunii și de inovați tehnologice rezistente la condițiile climetice ale acestei sone polare, arată un studiu al cercului de reflecție Nemrod de la Universitatea Sorbona din Paris. 20% din PIB al Rusiei provine din resursele disponibile în Arctica. Regiunea mai posedă 95% din resursele de gaz ale țării și 75% din resursele petroliere. Fără a mai vorbi de resursele submarine încă neexploatate. Este crucial deci pentru Putin să securizeze infrastructurile de extracție și de tratament al materiilor prime din regiune