După anexarea Crimeii, în 2014, Rusia condusă de Putin a fost, cel puțin exterior, un regim stabil și previzibil, cu un guvern autoritar. Însă Putin va pleca de la Kremlin, în 2024.
Free Russia Foundation, un grup think tank cu sediul la Washington și condus de fostul secretar adjunct de Stat David Kramer, a publicat un raport de 170 de pagini cu privire la viitorul Rusiei după Putin, printre autori figurând reputați comentatori (și critici în egală măsură) ai Kremlinului, analiști politic, experți media, economiști, antropologi, experți în energie, notează The Moscow Times.
Raportul nu ascunde divergențe ale punctelor de vedere ale autorilor, dar există un consens cu privire la principalele provocări și tensiuni în viitorul imediat al Rusiei. În primul rând, Rusia va depinde mereu de exportul de energie. În ciuda zvonurilor privind reducerea dependenței țării de exporturile de petrol și gaze, acestea au reprezentat 40% din veniturile bugetare în 2017, față de 25% în 2000. Dar acest model va fi pus la încercare de creșterea numărului de vehicule electrice, de creșterea concurenței pe piața mondială a gazelor naturale și de reducerea cererii de cărbune, cel de-al treilea produs de export al Rusiei. Autorii raportului nu se așteaptă să fie depășită această dependență și nici nu anticipează o criză energetică până în 2024. Cu toate acestea, dacă prețul petrolului scade sub 30 de dolari barilul pentru o perioadă lungă de timp, sancțiunile occidentale ar putea deveni prea grele pentru orice regim succesor al lui Putin.
Șarpele boa de la Beijing
O altă concluzie este că Rusia va fi supusă din ce în ce mai mult Chinei. Alianța dintre cele două țări va fi consolidată, Rusia va furniza mai multe materii prime și produse industriale din China. Alinierea în creștere cu Statele Unite ar putea consolida cooperarea militară dintre cele două țări. În cel mai probabil scenariu menționat în raport, Rusia ar deveni un satelit chinez, consolidând puterea sa militară și treptat permițând absorbția pieței sale interne.
Sancțiunile occidentale și confruntarea cu SUA cu China fac acest rezultat mai probabil, în ciuda nepopularității naționale a unei astfel de alianțe.
Belarus, halit de poporul rus
Raportul mai subliniază că Rusia nu se va mai lansa în campanii militare costisitoare. Autorii nu se așteaptă ca Rusia să ia măsuri militare agresive nici față de țările baltice. Dar Belarus „ar putea fi o țintă atrăgătoare și foarte populară dacă Putin ar dori să rămână la putere după 2024, ca șef al unui stat unificat. În plus, lenta succesiune a liderilor din Kazahstan este „susceptibilă să constituie o amenințare”. Dacă statul vecin alege să se alinieze mai îndeaproape cu China sau cu Turcia, ar priva Rusia de unul din tampoanele sale de securitate, subliniază raportul. Autorii consideră Belaus și Kazahstan ca „țintele cele mai susceptibile de ingerință rusă”, înaintea oricăror altor țări. Și „rebeliunea elitelor” este un scenariu care a fost luat în calcul. În timp ce unii autori se așteaptă la o lipsă de loialitate crescândă față de Moscova la nivel regional, alții estimează că toate componentele establishment-ului, de la companii la armată, nu se vor revolta. De altfel, nici un autor al raportului nu se așteaptă ca sancțiunile occidentale pot conduce la revoltă o facțiune din elita rusă împotriva lui Putin. Regimul său este prea eficace în chestiuni de lovituri de stat: armata este efectiv controlată de oamenii lui Putin.