Sursă: Vasilis Ververidis | Dreamstime.com
După ce a deplâns public destrămarea URSS, pe care o consideră cea mai mare tragedie a secolului trecut, Vladimir Putin a reușit să distrugă, el însuși, prin invadarea Ucrainei, ultimul vestigiu al marii puteri care a fost, în era comunistă, Uniunea Sovietică.
Republica Moldova „analizează posibilitatea de a rămâne în continuare membră a CSI” și nu vede niciun demers în cadrul Comunității Statelor Independente care ar putea fi de interes pentru țară, a declarat ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu.
„Sute de documente diverse au fost semnate în CSI, iar Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și alte ministere le analizează. Destul de curând vom avea o idee clară asupra elementelor din aceste acorduri internaționale de care mai avem nevoie și asupra celor care și-au urmat cursul", a declarat Popescu la postul TV8.
„Noi nu vedem niciun proces în CSI care ar putea satisface interesele Republicii Moldova. Timpul a trecut, iar organizația a devenit mai puțin relevantă pentru noi. Zona de liber schimb nu funcționează, din 2006 există probleme cu accesul mărfurilor noastre, iar la exporturile noastre există restricții comerciale", a mai spus el.
Ne puteți urmări și pe Google News
Popescu a spus că reprezentanții moldoveni nu au mai participat la reuniunile CSI de la sfârșitul lunii februarie 2022. În ceea ce privește relațiile cu Rusia, el a spus că acestea sunt menținute exclusiv la nivelul ambasadelor.
Jurnaliștii l-au întrebat pe Popescu despre o reuniune a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare comercială și economică. Întâlnirea a fost planificată pentru martie 2022, dar nu a avut loc din cauza ostilităților din Ucraina, a răspuns el.
CSI, un proiect menit să mențină URSS în viață
Fostele republici sovietice care au aderat la CSI credeau, la începutul anilor 1990, că apartenența la această organizație le garanta că interesele lor nu vor fi neglijate de Moscova. Mai multe dintre aceste țări au „găzduit" conflicte regionale mai mult sau mai puțin înghețate, iar Kremlinul s-a poziționat ca un garant al păcii sau ca un mediator pe termen lung în procesul de negociere. Altele doreau să își păstreze acel statut de participant la deciziile importante din sistemul de relații internaționale, iar alături de Rusia se puteau strecura în acest proces decizional. Doar statele baltice au refuzat cu vehemență să facă parte din această organizație condusă de Rusia și au reușit să se integreze în proiecte de cooperare regională care funcționau după o altă logică.
Comunitatea Statelor Independente nu trebuia să fie neapărat ceva nou. Mai degrabă, trebuia să devină un loc în care fostele republici sovietice să își poată declara și menține loialitatea față de același Kremlin sau față de linia impusă de liderul său. Schimbarea la față s-a produs doar formal, pe hârtie, dar nu și structural. Majoritatea liderilor noilor state independente au fost forțați să accepte apartenența la CSI. Poate doar Kazahstanul și Belarusul au manifestat o oarecare docilitate și sprijin pentru noua organizație regională, deoarece au văzut anumite avantaje.
Restul fostelor republici sovietice au ezitat să-și exprime sprijinul public imediat și doar constrânse de anumite circumstanțe, de politica internă (lupte interne între vechea nomenclatură, care dorea să păstreze controlul asupra resurselor, și noua elită politică, care promova alte idei) sau de securitatea națională (conflicte regionale, în care Rusia apărea ca mediator sau garant al păcii), au revenit la deciziile inițiale, dar fără prea mult entuziasm.
Georgia, Moldova și Ucraina au refuzat de la început să participe la inițiativele militare dezvoltate în cadrul CSI. Chiar mai puține state au aderat la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă - o altă inițiativă a Kremlinului, modelată după NATO. Mai mult, anumite inițiative menite să avanseze mecanisme de cooperare economică aprofundată au fost oprite în anumite perioade chiar de Moscova, pentru că îi afectau interesele financiare, a scris Veridica.ro.
Recomandările noastre
