Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse a anunţat recent că doreşte o revizuire radicală a ordinii constituționale ruse.
Propunerea lui Putin a provocat o oarecare confuzie, deoarece, aceasta se referă la limitarea numărului de mandate consecutive pe care ar putea să îl dețină un președinte rus.
„Știu că oamenii vorbesc despre un amendament constituțional care spune că o persoană nu poate fi președinte al Federației Ruse pentru doi termeni consecutivi. Nu consider că aceasta este o chestiune de principiu, dar susțin și împărtășesc această părere”, a spus Putin.
De asemenea, o altă propunere a preşedintelui rus se referă la modificări în Consiliul de Stat, potrivit portalului 444.hu
Conform planurilor prezentate de Putin, acest lucru ar însemna că nu numai premierul, ci și fiecare ministru ar putea fi votat de Camera Reprezentanților.
Acest lucru nu înseamnă că Rusia va deveni o republică parlamentară.
În prezent, Consiliul de Stat nu face parte din sistemul constituțional al Rusiei, ci doar un organism consultativ pentru președinte.
Conform noilor idei, acesta ar deveni un fel de al doilea guvern cu un cuvânt puternic în guvernarea țării. Putin s-ar putea retrage la sfârșitul mandatului prezidențial și, în timp ce ideea actuală este că nu ar avea mai multă putere în funcția de președinte, el ar putea modela și influența activ procesul de guvernare.
Potrivit politologului Grigory Golosov, pericolul real este acela de a codifica cu exactitate competențele Consiliului de Stat din Constituție, caz în care Consiliul de Stat poate fi capabil să-și extindă considerabil competențele.
Limita prezidențială este relativ ușor de jucat în conformitate cu aceste reguli, iar Putin a jucat-o deja. Regula limită de acum este că nu poate fi mai mult de două mandate consecutive într-un termen pe care președintele Putin l-a interpretat pentru a da președinția șefului de guvern, înlocuit acum, Dmitry Medvedev, după ce a încheiat primul său dublu mandat, care poate completa alte două cicluri.
Făcând acest lucru, Putin încearcă să descurajeze rivalii săi cei mai periculoși, Mikhail Khodorkovsky, care este în exil, și Alexei Navalny, care este stabilit oficial în Statele Unite în timpul studiilor universitare.
Aceștia ar considera că deciziile și regulamentele lor sunt obligatorii numai dacă respectă cerințele Constituției ruse și ale dreptului rus.
Cu alte cuvinte, o modificare generală a constituției ar crește puterea parlamentului în termeni nominali, limitând astfel puterea președintelui.
Jelena Lukyanova, profesor de drept la Universitatea de Științe Economice din Moscova, VSE (Vyaya Skola Ekonomiki) a criticat aceste planuri ale lui Putin.
„Ele instituie o ierarhie unică, nedemocratică, non-federală, fără separarea puterilor, instanțelor independente, în timp ce subminează drepturile cetățenilor. Nu a propus un referendum, ci un fel de „procedură de vot ". Ceea ce înseamnă că asta nu este încă ceva clar. În acest moment, am auzit doar o poziție politică", a spus profesorul
Cu toate acestea, politologul Alexander Baunov, editor al site-ului rus al Fundației Carnegie, a declarat că nu este o lovitură de stat.
„În acest sens, nu este o lovitură de stat, aceasta este dezbinarea ideologică totală a elitei conducătoare cu ordinea occidentală", a spus el.
De asemenea, Boris Makarenko, profesor de științe politice la VSE, a declarat că noul sistem „lasă mult spațiu pentru ca liderii de lungă durată să-și păstreze puterea după ieșirea din guvern”.
Maxim Trudoljubov, publicist Vedomosti și New York Times, nu l-ar numi lovitură de stat, ci „revoluție de sus”. În opinia sa, Putin intenționează practic să rămână o forță decisivă în Rusia pentru o perioadă nedeterminată.
„El va fi cu ochii pe toți urmașii săi și se va asigura că se vor schimba reciproc", în timp ce va avea grijă să nu concentreze prea multă putere pe mâinile celuilalt.