De aproape două decenii, Rusia se amestecă în politica internă a altor națiuni. Potrivit unui raport, Rusia a intervenit în procesele politice din cel puțin 27 de țări nord-americane și europene începând cu 2004.
Strategia lui Putin față de fostele țări sovietice
Kremlinul are mai multe obiective pentru acest asalt: în primul rând, să submineze legitimitatea guvernelor occidentale și a principiilor precum statul de drept și drepturile omului; în al doilea rând, să slăbească Uniunea Europeană și NATO și în al treilea rând, încurajează formarea de guverne pro-ruse.
Sunt folosite o mare varietate de tehnici și tactici, inclusiv generarea de știri false despre mișcările pro-democrație, piratarea comunicațiilor instituțiilor guvernamentale și ale partidelor politice, finanțarea mișcărilor politice pro-Moscova și utilizarea organizațiilor internaționale precum Interpol pentru a hărțui oponenții politici. Efectele acestui război nedeclarat sunt deosebit de periculoase în așa-numitele democrații, precum Ucraina, Bulgaria, România, Ungaria și Moldova.
Unul dintre trucurile preferate ale regimului lui Putin este acela de a sprijini partidele politice pro-ruse, făcând simultan tot posibilul pentru a submina credibilitatea partidelor și politicienilor pro-occidentali. În unele cazuri, banii au mers simultan atât către partidele pro-ruse, cât și către partidele naționaliste extremiste. Totuși, obiectivul principal al Kremlinului este să submineze puterea partidelor care au dominat politica europeană de zeci de ani și să încurajeze acele țări să urmeze politici anti-occidentale și anti-UE.
Nu doar țările mari precum membrii NATO sunt sub presiunea Moscovei. Chiar și una dintre cele mai mici țări, fosta Republică Sovietică Moldova, este o țintă a războiului informațional al Rusiei. Moldova este semnificativă strategic pentru Rusia. Se învecinează cu România, membră NATO, precum și cu Ucraina. O Moldova pro-rusă promovează obiectivul Moscovei de a încercui Ucraina.
Rusia are o lungă istorie de amestec în politica moldovenească. La scurt timp după despărțirea Moldovei de Uniunea Sovietică, Rusia a stimulat o mișcare separatistă în regiunea Transnistria a acestei țări. După ce a subdivizat Moldova, Rusia a condus o campanie de zeci de ani pentru a influența politica locală, a sprijini partidele pro-ruse și a submina credibilitatea grupurilor și liderilor pro-occidentali.
Rusia implicată în politica Moldovei
Un mod prin care Rusia a încercat să se amestece în politica moldovenească este prin atacarea liderilor naționali care nu sunt suficient de supuși Moscovei. Rusia a plantat povești false în instituțiile de știri europene care l-au acuzat pe fostul șef al Partidului Democrat pro-UE, Vlad Plahotniuc, de infracțiuni financiare. Au existat chiar și povești generate de Moscova despre care Interpol a emis o cerere de reținere, cunoscută sub denumirea de notificare roșie.
Notificările roșii solicită poliției din întreaga lume să localizeze și să rețină o persoană în așteptarea extrădării acesteia în țara care a făcut acuzația; în acest caz adversarul lui Plahotniuc, Rusia. Confruntat cu aceste acuzații false, Plahotniuc a fugit din Moldova pentru a fi refugiat în Occident, unde drepturile sale civile și ale omului ar fi protejate.
Pe lângă faptul că au încercat să mențină Moldova în afara „sferei de influență” a Occidentului, Partidul Socialist și alte grupuri din țară au avut intenția să blocheze eforturile Maiei Sandu de a controla corupția care a împovărat economia Republicii Moldova.
Pentru oligarhii ruși, Republica Moldova este ca o pușculiță privată. Se raportează că între 2010 și 2014 oligarhii ruși au spălat între 20 și 80 de miliarde de dolari prin bănci din Europa de Est, în special în Moldova. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost neclintit în sprijinul său pentru Dodon. De îndată ce guvernul Sandu a preluat mandatul în iunie 2019, Putin a anunțat că Rusia îl va sprijini pe președintele Dodon împotriva a ceea ce el a numit „uzurpatori”.
Cazul trist al politicii moldovenești este un avertisment pentru toată Europa de Est. Rusia va face aproape orice pentru a împiedica alte foste republici sovietice să scape din ghearele Uniunii Europene.