Lansarea cu succes de către NASA și compania Space X a primei misiuni cu echipaj uman, care a plecat din SUA către Stația Spațială Internațională, este un mesaj clar adresat Moscovei. O realitate care obligă programul spațial rus să se reinventeze.
Plecată sâmbătă din Florida, cu doi astronauți la bord, noua capsulă Space X urmează să se cupleze duminică la Stația Spațială Internațională (ISS).
Această misiune este prima de la oprirea, în 2011, a zborurilor navetelor americane către ISS, lăsându-le rachetelor rusești Soyuz, mai sigure și mai ieftine, exclusivitatea zborurilor cu echipaj.
Timp de nouă ani, rezidenții ISS au plecat de pe cosmodromul Baikonur, după ce s-au antrenat în Rusia și au învățat limba lui Pușkin.
Cu fairplay, agenția spațială rusă Roskosmos a „salutat” lansarea rachetei SpaceX, directorul său executiv pentru zboruri cu echipaj, Serghei Krikaliov, afirmând că „succesul acestei misiuni ne va aduce noi oportunități”.
Cu toate acestea, lovitura este grea. „Aceste zboruri au reprezentat o șansă neașteptată pentru Moscova de a-și continua producția rachetelor Soyuz și de a menține o pondere în negocierile privind ISS”, a declarat Isabelle Sourbès-Verger, cercetător la CNRS, specialist în politici spațiale.
Agenția spațială rusească Roscosmos a beneficiat și financiar, facturând NASA pentru fiecare loc către ISS cu aproximativ 80 de milioane de dolari.
Dacă SpaceX transportă astronauți americani, „pierderea anuală ar putea depăși 200 de milioane de dolari, o sumă semnificativă pentru Roskosmos și bugetul său de aproximativ două miliarde de dolari”, a estimat Andrei Ionin, expert la Academia Spațială Țiolkovski din Moscova .
În timp ce Elon Musk, ambițiosul patron al companiei SpaceX, a spus că un loc către ISS costă 60 de milioane de dolari, directorul Roscosmos, Dmitri Rogozin, a anunțat că încearcă să-și reducă prețurile cu 30%.
„SpaceX economisește folosind motoare ieftine și producând aproape toate părțile sale. În Rusia, acest lucru ar necesita schimbarea procesului de producție”, comentează sceptic Andrei Ionin.
O altă posibilitate, pe care administratorul NASA, Jim Bridenstine, a menționat-o este o formă de troc: pentru fiecare rus care zboară cu o rachetă americană, un american va zbura cu o rachetă rusă.
Dincolo de aceste chestiuni, sosirea SpaceX ar trebui să servească drept un „apel de trezire” pentru un sector spațial rusesc „într-o situație mult mai rea decât ceea ce recunosc liderii”, a spus Ionin.
Dacă în urmă cu zece ani Moscova a efectuat majoritatea lansărilor orbitale, acest lucru nu mai este cazul astăzi, în fața rachetelor chineze și celor ale SpaceX.
„Când am pierdut piața lansărilor, Roscosmos a spus că totul este în regulă pentru că noi am fost singurii care au dus oamenii către ISS. Acum nu mai e cazul”, spune Andrei Ionin.
Sectorul spațial rus este în continuare fragilizat de corupție, așa cum demonstrează scandalurile din jurul construcției noului cosmodrom Vostochini în Extremul Orient.
În plus, din lipsă de mijloace și de voință politică reală, acest sector nu inovează. Programul rus se concentrează pe perfecționarea „tehnologiilor sovietice”, afirmă Andrei Ionin.
Or creșterea companiilor private precum SpaceX, care își propune să cucerească Marte, reprezintă un salt tehnologic dificil de urmărit.
Pentru a rămâne în cursă, Andrei Ionin recomandă definirea unei strategii de către un organism independent de actorii sectorului spațial rus.
„Președintele SUA Trump a reînființat un organism, Consiliul Spațial Național, pentru a stabili aceste obiective politice. Am avea nevoie de același lucru”, a spus Ionin.
Observatorii remarcă însă o lipsă de voință din partea președintelui Vladimir Putin, vizibil mai mult axat pe dezvoltarea capacităților militare, în special a rachetelor hipersonice de înaltă tehnologie.
„Pentru Putin, cosmonautica nu este o prioritate pentru a demonstra puterea statului”, rezumă jurnalistul de specialitate Vitali Egorov.
În timp ce ISS se apropie de sfârșitul sfârșitul vieții sale și oprirea sa este menționată în mod regulat, Isabelle Sourbès-Verger presupune că o misiune internațională pe Marte „ar fi o oportunitate pentru Rusia de a-și recăpăta rangul”, datorită lansatoarelor sale grele și experienței considerabile.
„Însă costurile unei astfel de misiuni locuite sunt enorme și nimeni nu ia o decizie politică”, continuă ea, adăugând că Beijingul, acum a doua putere spațială în ceea ce privește lansările, ar trebui să fie, de asemenea, integrat.
Dar Congresul SUA refuză în continuare orice cooperare spațială cu China.
foto: NASA