Unul dintre cele mai vechi conflicte mocnite din Estul Europei s-a reaprins din nou în ultimele zile, odată cu ciocnirile dintre trupele Armeniei și Azerbaidjanului în enclava Nagorno-Karabah.

Dacă luptele dintre forțele celor două țări nu reprezintă nici o noutate, nici o surpriză, de data aceasta ele ar putea avea un efect neașteptat: antrenarea într-un conflict direct a Rusiei și Turciei.

În timp ce Moscova sprijină de multă vreme Armenia creștină, Ankara și-a manifestat deschis sprijinul pentru Azerbaidjanul majoritar musulman.

Acest lucru ar însemna un nou conflict în care rușii și turcii au interese (și acțiuni) divergente, după Siria, Libia sau Estul Mediteranei, inclusiv prin ofensiva recentă a lui Erdogan de a căuta și își apropria zăcăminte de gaze naturale în nordul Ciprului și al Greciei, zone unde Rusia are mari interese economice.

Tensiunile din Nagorno-Karabah au apărut odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, când, scăpate de sub tutela regimului comunist, Armenia și Azerbaidjanul au început să se bată pentru a stăpâni această enclavă, cu populație majoritar armeană, care se află în jurisdicția azerilor.

Izbucnite duminică, tirurile de rachete și artilerie nu au încetat, provocând zeci de victime civile și militare.

Ministrul azer al Apărării a afirmat că forțele armene au început să tragă cu mortiere asupra orașului Tartar, în timp ce partea armeană a acuzat regimul de la Baku de „reluarea atacurilor”.

În acest timp, faptul că două mari puteri se află în spatele combatanților îi face pe analiștii externi să se teamă de o escaladare masivă a conflictului.

„Suntem doar la un pas de un război la scară mare”, spune Olesya Vartanian, de la International Crisis Group, citată de AFP, adăugând că comunitatea internațională a lăsat prea multă vreme situația să se deterioreze în această regiune inflamabilă.

„Unul dintre principalele motive ale escaladării actuale este lipsa unei medieri internaționale proactive între părți timp de săptămâni întregi”, mai spune Vartanian.

„Dacă pierderile vor fi masive, va fi dificil să se pună capăt luptelor și atunci vom asista cu certitudine la un război în toată regula cu o posibilă intervenție directă a Rusiei, a Turciei sau a amândurora”, a mai afirmat analista.

Experții avertizează că tensiunile dintre Moscova și Ankara sunt și așa ridicate din cauza oleoductelor și gazoductelor care traversează regiunea muntoasă a Nagorno-Karabah.

Este vorba în special de conducte în construcție, via Georgia și Turcia, a căror terminare ar putea reduce considerabil dependența Europei Occidentale față de gazul rusesc.

Din acest motiv, au apărut imediat speculații față de o implicare a Moscovei în conflict, interesată evident ca aceste proiecte să nu facă concurență propriilor conducte.

În același timp, există dovezi și despre implicarea directă a Turciei: Reuters a scris că Ankara a trimis în zonă luptători rebeli sirieni pentru a sprijini Azerbaidjanul. Agenția de presă citează declarațiile a doi rebeli cu care a discutat, protejându-le însă identitatea.