SOLUŢIE. Din penitenciar se iese mai repede confecţionând trăistuţe, haine pentru judecători şi nu şişuri.

În „colonia“ penală pentru femei Târgşor, deţinutele au învăţat una de la cealaltă că nu-şi pot bate joc de viitorul lor. Chiar dacă majoritatea ispăşesc pedepse pentru care zeghea va rămâne în suflet toată viaţa, femeile încearcă să se obişnuiască cu întrebarea zilnică „de ce am ajuns eu aici?” şi se gândesc cum să treacă mai repede peste această povară grea.

O şansă la linişte este şi reducerea pedeapsei prin munca remunerată cu zile-câştig, în urma activităţilor de croitorie, urmarea cursurilor şcolare primare, gimnaziale, liceale şi chiar universitare, precum şi prin terapie ocupaţională. Astfel, la o lună muncită, deţinutele câştigă cinci zile care se scad din pedeapsă. Buna purtare a lor este văzută cu ochi buni şi de Comisia de Eliberare Condiţionată.

Alta este însă situaţia celor care nu ţin cont de faptul că ar putea scăpa de după gratii mai repede. În majoritatea lor bărbaţi, ei sunt cei care confecţionează, clandestin şi artizanal, obiecte considerate ilegale în puşcării şi îşi joacă şansa la o adevărată ruletă rusească.

La fiecare percheziţie, în urma căreia sunt descoperite arme albe şi obiecte sexuale artizanale, instalaţii de încălzit improvizate sau telefoane mobile, vinovaţilor li se întocmesc rapoarte de incident. „Colecţionarii” primesc, mai mereu, o bilă neagră din partea aceleiaşi Comisii de Eliberare Condiţionată. Ei sunt amânaţi de la audieri cu termene de până la câteva luni, în funcţie de numărul rapoartelor de incident pe care le au pe răboj.

Robe pentru cei care au condamnat-o

Roxana P. are 37 de ani şi este condamnată la 20 de ani de închisoare pentru omor. Visează la libertate ca să-şi vadă fata. Buna purtare, terapia ocupaţională şi munca remunerată în zile-câştig au făcut ca, din pedeapsa iniţială de 20 de ani, Comisia de Eliberare Condiţionată să-i scadă cinci. Bineînţeles, după ce a scăpat de povara obligativităţii ispăşirii unei treimi din pedeapsă. A ajutat mult la reducerea condamnării şi perioada când femeia a fost „stilista” judecătorilor şi gardienilor, confecţionând robe şi uniforme pentru ei.

Meseria a deprins-o de la „maistră” şi tot de la ea a mai învăţat că primul lucru pe care trebuie să-l stăpânească este maşina de cusut. „În rest, ca orice meserie, se mai şi fură”, spune femeia.

De confecţionarea obiectelor de îmbrăcăminte pentru cei care au băgat-o în închisoare şi care o păzesc, Roxana îşi aduce aminte cu amuzament. „Când lucram la robe şi la uniforme, uneori făceam caterincă de situaţie. Acum mă amuză că nu mai sunt comenzi. Probabil că judecătorii nu vor să se mai îmbrace”, a declarat Roxana.

Femeia „i-a îmbrăcat” pe oamenii legii până în luna decembrie a anului trecut, când contractul de fabricaţie a expirat. Acum, atât ea, cât şi celelalte croitorese s-au orientat către ţesutul la gherghef. Speranţa din trăistuţă

O desagă ţesută la război se face cam în trei zile. Prima dată, Roxana ţese feţele trăistuţei cu motive populare olteneşti pe urzeala noii „ma istre”, dna Maria B. În final, săculeţului format din cele două feţe cusute i se ataşează o baieră împletită.

Rezultatul este unul de care se mândreşte: o trăistuţă care costă cam 20-30 de lei. Astfel de obiecte de artizanat au fost vedetele unui târg care a avut loc recent la Palatul Parlamentului, unde s-au strâns 7.000 de lei.

ÎNDELETNICIRE

„Fierarii“ închisorii J.P.S. este un tip genial. Pentru infracţiunea de tip economic pe care a comis-o, el şi-a ispăşit pedeapsa. Bărbatul a fost încarcerat, pe rând, atât la Jilava, cât şi la Rahova. În ultimul penitenciar, bărbatul a avut ocazia să vadă cu propriii lui ochi obiecte artizanale care intră, oficial, în categoria celor pentru care Comisia pentru Eliberare Condiţionată dă cu flit „artizanilor“ pentru mult timp.

El spune că eliberarea condiţionată din puşcăria Rahova este o raritate. Şi asta din cauza celor care confecţionează ilegal şişuri, custuri, şurie, adică arme albe.

Patul care dă şurie Cel mai răspândit „model” este şuriul din platbandul provenit din scheletul paturilor suspendate. Rugina şi calitatea slabă a materialului fac însă din astfel de obiecte tăietoare să nu fie preferatele deţinuţilor. Lingura din inox poate deveni însă un cuţit bun, chiar dacă este foarte greu de procurat şi dificil de prelucrat din cauza durităţii materialului. P

eriuţele de dinţi şi bucăţile de plexiglas se pot transforma uşor în obiecte aducătoare de moarte. Sunt uşor prelucrabile, au greutate mică şi pot fi ascunse fără probleme. Avantajul acestui tip de obiecte tăietoare este că nu sunt detectate de aparatura specializată. Ele se pot transforma chiar şi în arme biologice atunci când, într-o încăierare, sunt rupte în rana oponentului după ce, în prealabil, s-a urinat pe ele.

Lama de ras, reciclată

Nici lamele obţinute din dezmembrarea unor aparate de ras de unică folosintă nu sunt de aruncat. „Ele pot fi utilizate atât la tăierea fină a legumelor, cât şi la plătirea unor poliţe în curtea de aer, la instanţe, când este nevoie“, explică J.P.S. Ele se ascund uşor între dantură şi buza superioară.

În final, J.P.S. descrie pânza de bomfaier ca fiind cel mai greu de obţinut obiect tăietor. Dacă la o percheziţie este descoperit un astfel de obiect ilegal, persoana în cauză este acuzată de tentativă de evadare şi sancţionată disciplinar.