PULSUL PLANETEI. Ultima bombă lansată la Moscova: Rusia cucerește Ucraina în 3-5 zile
- Iulian Chifu
- 30 iulie 2015, 00:00
Președintele Dumei de Stat a Federației Ruse, Sergei Narshkin, a anunțat recent că Rusia nu dorește să ocupe Ucraina și, dacă și-ar dori-o, ar face-o în 3-5 zile fără nicio problemă.
Declarația care s-a vrut una de calmare a spiritelor și demitizare a strigătelor de ajutor ale Kievului, care cere în mod repetat livrarea de arme pentru a apăra frontiera de facto a Occidentului pe linia de demarcație din Donbas, s-a dovedit a fi cea mai clară dovadă a pornirilor belicoase, agresive, revizioniste și revanșarde ale Rusiei împotriva statelor care nu s-au pliat pe ambițiile neo-imperiale ale Kremlinului, care dorește să transforme statele post-sovietice în noi colonii și să le impună o suveranitate limitată de interesele supreme ale Rusiei, prin amenințarea cu protejarea rușilor, rusofonilor și compatrioților.
Dacă luăm afirmația în sine, este clar că avem de a face cu o bravadă. Rusia nu are nici resursele, nici armele, nici oamenii pregătiți pentru a duce un război în Ucraina, cu atât mai puțin pentru a o cuceri în 3-5 zile. Ceea ce poate face cu adevărat Rusia este să ocupe diferite porțiuni din Ucraina, dar pe care nu le poate menține decât cu eforturi enorme și cu falimentul propriului stat în termeni economici și financiari. S-a vorbit mult despre un coridor spre Crimeea, odată ce podul peste strâmtoarea Kerci s-a dovedit că nu e fezabil, iar aprovizionarea Crimeii se face doar pe apă, sau e dependentă de alimentarea de pe continent a peninsulei, adică de Ucraina, căreia i-a fost smulsă. Legătura era organică după cum se observă astăzi, iar anexarea nu a avut nicio planificare reală a zilei de după ocupație. Ce ar însemna acest lucru?
Ocuparea magistralei către Crimeea nu ar fi un efort supraomenesc pentru trupele ruse regulate. Evident, și în acest caz, ca și în cazul ocupării Ucrainei, povestea separatiștilor care luptă cu trupele regulate ale Ucrainei nu mai are nici o acoperire iar trupele regulate și tehnica rusă trebuie să pătrundă deschis și la vedere pentru a lupta. Admițând evitarea orașelor (a căror cucerire ar fi mai costisitoare și de durată) începând cu Mariupolul, un coridor până în Crimeea ar putea fi croit. Dar ar putea fi el apărat? Cu ce costuri?
Coridorul către Crimeea ar putea fi făcut în circa două săptămâni, asigurând și aprovizionarea trupelor din linia întâi. Ba ar putea fi lansată operațiunea din două direcții, respectiv Rusia via Mariupol și Crimeea. Însă menținerea controlului ar fi una extrem de dificilă și ar reclama circa 30.000 oameni pentru lungimea respectivă. Mai mult, ca orice coridor de tranzit, ar fi supus presiunii și incursiunilor simple, a unor grupe de 10-15 oameni, care ar putea ataca și întrerupe coridorul în puncte multiple și ar hărțui trupele ruse, constant. Deci un efort fără finalitate.
Pentru a menține coridorul viabil, ar trebui ca să fie ocupate regiuni întregi. Donetsk până la capăt, Zaporoje și Kherson măcar până la istmul ce face legătura cu Crimeea. Dar pentru o asemenea întreprindere e necesar sprijinul populației – or Rusia nu mai are nici măcar sprijinul minorității ruse din Ucraina după dezastrul provocat în Donbas – și un număr mult mai mare de trupe, de principiu cu un efort militar susținut de 18-24 de luni și implicarea a 150-200 de mii de soldați. Fără sprijinul populației, ca armată de ocupație, Armata Rusă ar trebui să poată menține în schimburi regiunea extinsă pentru un termen mediu trei-cinci ani, lucru cvasiimposibil la nivelul de resurse disponibil și gradul de dotare/pregătire al armatei ruse astăzi.
Evident că și ideea de a ocupa Novorosia, eventual până la gurile Dunării, este o utopie pe termen scurt și mediu. Destabilizare, lovituri și acțiuni de tip terorist pot avea loc, însă ocuparea regiunii Odesa reclamă singură un efort de care Rusia nu este astăzi capabilă. Mai trebuie adăugat că și armata ucraineană nu mai este deja cea din 2014, când a sucombat fără un foc în Crimeea, trecând la inamic în mare parte, sau a capotat la atacul din Donetsk și Lugansk, sub forma războiului hibrid. Însă chiar și menținerea teritoriului ocupat a reclamat, la sfârșitul anului trecut, intervenția aproape deschisă a trupelor ruse regulate, ca și recâștigarea unui teritoriu contiguu. Însă din acest an, la tentativa de reluare a operațiunilor de la Mariinka, s-a vazut clar că operațiunile nu mai sunt atât de ușoare și că armata ucraineană s-a întremat vizibil. Rusia are nevoie de 1-1,5 milioane de soldați pregătiți și înarmați pentru a ocupa astăzi Ucraina. Doar pentru a o ocupa, nu și pentru a o menține. Nu are decât 300.000 la acest nivel. Iar falimentul național e după ușă.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.