Opinii EVZ
PULSUL PLANETEI. Război religios în Ucraina: lupta pentru enoriași prin înjunghierea preoților rivali
Războiul ruso-ucrainean purtat cu arma în mână în Estul Ucrainei, în Donbas, după anexarea Crimeii de către Rusia și declanșarea agresiunii militare ruse în Donbas, s-a soldat cu desfășurarea unui război religios, nu la fel de sângeros, dar cu o încrâncenare egală.
Astfel, Mitropolia Kievului și a întregii Ucrainei, aparținând de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Ruse, se confruntă, pentru enoriași, cu arma în mână la propriu, cu Patriarhia Ortodoxă Ucraineană a Kievului.
Existența celor două biserici ortodoxe datează de la proclamarea independenței Ucrainei, în august 1991. Însă regulile canonice ale ortodoxiei au făcut ca toate Bisericile autocefale și Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului să recunoască, în continuare, doar Patriarhia rusă și să respingă ca schizmatice patriarhiile autocefale proclamate în noile state independente.
Pe de altă parte, războiul a dat naștere la o migrare masivă a credincioșilor între cele două biserici, fapt ce nu avea cum să nu se reflecte și într-o formă contondentă de rivalitate, competiție și chiar conflict deschis între preoții celor două instituții religioase ortodoxe. Iar dacă în 1991 s-a plecat plăpând de la 100% ortodocși ai Patriarhiei ruse, iar până în martie 2014 situația era cam 80% din credincioșii ortodocși în Mitropolia aparținând Patriarhiei ruse și doar 20% ținând de patriarhatul autocefal ucrainean, datele arată că astăzi, din cele 70% procente din populația de creștini ortodocși, pentru prima oară credincioșii Patriarhiei autocefale a Ucrainei ating 32% din populație și depășesc substanțial credincioșii ce țin de Patriarhia rusă, care au rămas la doar 25% din populație, diferența fiind credincioși care nu au făcut nici o alegere a bisericii unde merg și a apartenenței lor formale, potrivit sondajului Razumkov Center.
Ne puteți urmări și pe Google News
E de notorietate faptul că Biserica Ortodoxă Rusă este una apropiată Președintelui rus Vladimir Putin, iar patriarhul însuși este apropiat atât de Președinte, cât și de serviciile ruse de informații, biserica fiind un instrument important în așa numita „politică umanitară” – politica de influențare, dirijare, a propagandei și a războiului informațional – al Moscovei în spațiul post-sovietic.
De această dată, preotul Patriarhiei Bisericii ortodoxe a Ucrainei, Rostyslav Bylo, a supraviețuit în urma înjunghierii sale de către preotul ținând de Patriarhia Bisericii ortodoxe Ruse Mykhailo Lysenko, în orașul Korsun-Shevchenkivsky, din regiunea Cherkasy, la 21 august. Prea cuviosul părinte ascultător de biserica ortodoxă de la Moscova l-a înjunghiat în cap și în gât de 8 ori pe preotul naționalist local. Atacul a avut loc atunci când victima se odihnea pe o bancă alături de corul bisericii sale, pe marginea râului local, în orașul cu 18.000 de suflete, care beneficia de 3 biserici aparținând Moscovei și doar una ținând de biserica Kievului, dar către care trecuseră majoritatea credincioșilor care au părăsit lăcașele de cult ale Bisericii Ortodoxe Ruse.
Impactul a fost cu atât mai mare, iar scandalul monstruos nu numai deoarece atacul sângeros s-a derulat pe fondul războiului din Estul Ucrainei, nici măcar pentru că implica fețe bisericești - de la care altfel ai aștepta mult mai multă toleranță și înțelegere -, ci pentru că atacatorul și-a lansat suita de lovituri care nu se mai termina răcnind din rărunchi sloganuri: „Pentru Rusia! Pentru credința ortodoxă cea adevărată!”, potrivit victimei resuscitate și a martorilor.
Preotul a supraviețuit atacului care l-a lăsat într-o baie de sânge, iar poliția, chemată de martori, a reușit să-l dezarmeze pe atacator, și a fost trimis în închisoare de către judecători pentru doi ani și pus să plătească 850 de grivne despăgubiri victimei.
Biserica Ortodoxă Rusă a încercat săși apere preotul, declarând oficial că atacul a fost „un accident”, determinat de faptul că ambii preoți ar fi fost beți la ora încăierării, după cum susține comunicatul părții ruse. Comunicatul nu a făcut decât să agraveze și mai mult lucrurile, atunci când a explicat, cinic, faptul că în timpul altercației, preotul aparținând bisericii ucrainene ar fi căzut și s-ar fi tăiat într-o sticlă de vodcă spartă. Mai mult, comunicatul Bisericii Ortodoxe Ruse a mers și mai departe, creând indignare în localitate, la Kiev și în întreaga Ucraină, atunci când a susținut că „orice încercare de a califica un banal conflict domestic între doi bețivi ca o crimă religioasă făcută cu ură este o simplă provocare”.
Recomandările noastre
