Opinii EVZ
PULSUL PLANETEI. Președintele Poloniei flutură capa roșie în fața taurului rus: Andrzej Duda cere baze permanente NATO în tot Estul Europei
Problema amplasării bazelor permanente ale NATO și a armamentului Alianței la frontiera sa estică este una veche, ca și controversa privind acordul neamplasării acestor trupe în această regiune.
Deși nici actul fondator NATO-Rusia și nici documentele de fondare ale NATO-Rusia Council – NRC nu prevăd în mod explicit o asemenea limitare pentru statele Europei de Est, grija cu care sunt ocolite aceste gesturi ce ar putea provoca Rusia lasă să se presupună un gentlemen’s agreement sau o înțelegere nepublică în acest sens.
Singurul document real în discuție ce ar limita armamentul convențional în Estul Europei este tratatul Forțelor Convenționale în Europa. Aici dezbaterea este largă iar limitele impuse în forma revizuită a acordului, la Istanbul 1999, pentru armele convenționale sunt departe de a crea probleme statelor din Estul Europei și arsenalelor pe care le dețin deoarece toate armatele din regiune au fost drastic reduse, profesionalizate și reformate pentru a intra în NATO. România a redus Armata de la 350.000 de soldați în 1989 sub arme la 90.000 de funcții, de aceea orice prezență militară discretă a NATO nu duce la atingerea cotelor din Tratatul CFE. Cam la fel se întâmplă cu toate statele din regiune.
Pe de altă parte, discutabilă e și valabilitatea tratatului CFE. Statele europene îl respectă în continuare, în timp ce Rusia a introdus din 2007 o formulă de retragere din Tratat a cărei finalizare e lăsată încă sub semnul ambiguității. Pe de altă parte, faptele sunt clare: Rusia a generat atacuri militare asupra statelor vecine – Georgia 2008, Ucraina 2014 - a ocupat teritoriile unde a recunoscut unilateral independența unor pseudo- state (Osetia de Sud și Abhazia) militarizate cu câte 3500 de soldați ruși și beneficiare ale unor acorduri de asigurare a securității și integrare cu Rusia încât doar referendumul și transformarea în subiecte ale Federației Ruse lipsește. În cazul Ucrainei, Crimeea a fost anexată iar agresiunea militară din Estul Ucrainei a dus la crearea și susținerea de facto a două entități separatiste în regiune, denumite republici populare, în Donetsk și Lugansk.
Dacă e să ne uităm la documentele ce fundamentează relația NATO- Rusia, vedem că tratatul CFE (prezent în cam trei sferturi din document) e deja istorie, iar toate principiile fondatoare, ținând de suveranitatea, independența și integritatea teritorială a statelor au fost negate de facto fie prin acțiuni militare și ocuparea teritoriului lor, încurajarea separatismului sau prin doctrina oficială a Rusiei, de apărare a rușilor, rusofonilor și compatrioților, dar și de susținerile lui Valdimir Putin în discursul din 18 martie 2014, la anexarea Crimeii.
În acest sens, capătă relevanță criticile unor experți și oficiali din statele flancului Estic privind faptul că aceste state sunt membri egali ai NATO și trebuie apărați proporțional cu nivelul amenințărilor, inclusiv prin amplasarea de baze NATO permanente, nu numai prin prezența forțelor rotaționale, a capabilităților pre-poziționate sau a exercițiilor permenente în regiune. O asemenea propunere este evaluată de statele din regiune spre a fi prezentată și susținută la summitul NATO din Varșovia anul viitor. Vârful de lance e nou alesul președinte conservator al Poloniei, Andrzej Duda, care se pregătește și de alegeri generale în țara sa, făcând din acest deziderat punct major în programul electoral.
Astfel, la 3-4 noiembrie la București, liderii Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei, Bulgariei şi României se vor reuni în cadrul unui summit pentru a-și acomoda pozițiile și a stabili o strategie comună de susținere a acestui deziderat al amplasării bazelor militare NATO permanente în Estul Europei. “Un consens în cadrul NATO trebuie să reflecte, într-o mai mare măsură, punctul de vedere al Poloniei”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui Duda. Deja Polonia şi statele baltice au criticat puternic anexarea Peninsulei Crimeea de către statul rus şi acţiunile întreprinse în cadrul conflictului din estul Ucrainei și au argumentat că este necesar un răspuns mai robust din partea NATO pentru a înlătura temerile potrivit cărora alţi aliaţi ar putea fi în pericol. Rămâne de văzut care va fi poziția României la București, în calitate de țară gazdă a summitului flancului estic, având în vedere reticența actualei administrații în a se poziționa public fără echivoc în temele relațiilor cu Estul.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
