Opinii EVZ
PULSUL PLANETEI. Manifestații furibunde în stradă, împotriva companiilor ruse care au scumpit prețurile la energie
Armenia a intrat în epoca protestelor masive împotriva scumpirii, pentru a treia oară în 2 ani, a prețurilor energiei electrice de către compania rusă Inter RAO AES, proprietar din 2006 al rețelei de distribuție a energiei electrice a Armeniei, după preluarea 100% a companiei „Rețelele Electrice din Armenia”.
Este pentru prima oară când protestele masive depășesc răbufnirea de ură și orgoliu generată de uciderea de către un soldat rus din garnizoana de la Gyumri a unei familii armene, cu tot cu copii.
Protestele contra majorării tarifelor la energia electrică au început vinerea trecută în capitala Armeniei, Erevan, și s-au extins și în orașele Gyumri, Vanadzor, Ashtarak și Abovyan. Protestatarii sunt așezați pe asfalt și solicită anularea legii ce prevede majorarea tarifului la energia elctrică. Acțiuni de protest sunt planificate și în fața ambasadelor Armeniei de peste hotare. Protestatarii au dat un ultimatum autorităţilor privind retragerea legii care scumpeşte energia electrică. Ultimatumul a expirat marți, motiv pentru care protestatarii, în ciuda avertismentelor din partea poliției, au mărșăluit de la Piața Libertății până la reședința președintelui armean Serj Sargsian.
Protestele sunt plasate sub sloganul „Nu jafului!” și au început la Erevan pe 19 iunie. Autoritățile răspund prin această majorare substanțială și nesustenabilă pentru populație presiunilor companiei ruse care susține că nu mai poate livra energie electrică la același preț. Justificarea acestor scumpiri este dată de seceta prelungită care a determinat scăderea energiei produse din hidrocentrale, creșterea costurilor de reparație a Centralei Nucleare Armene – făcută tot de o firmă rusă, Rosatom, care deține majoritatea acțiunilor, și deprecierea monedei naționale.
Ne puteți urmări și pe Google News
Intrarea Armeniei în Uniunea Euro- asiatică, la începutul acestui an, alături de Rusia, Belarus și Kazahstan, era justificată de către Președintele armean Serj Sargsian de creșterea așteptată și generată de accesul în piața comună, estimată la circa 3-4%. Spre deosebire de această creștere, intrarea în spațiul de liber schimb european, prin semnarea acordurilor de asociere de la Vilnius, ar fi determinat o creștere de numai 1-2%. Așa este justificată de Erevan retragerea din postura de aspirant și viitor semnatar al documentelor.
În același timp, tot președintele armean anunța faptul că deschiderea frontierei cu Turcia – închisă odată cu conflictul din Nagorno-Karabakh, acum mai bine de 20 de ani – ar aduce o creștere economică de 10% Armeniei. Însă reconcilierea armeano-turcă lansată acum doi ani a fost blocată din nou de presiunea diasporei și obsesia impunerii viziunii armene privitoare la uciderea minorității armene în 1915, din timpul primului război mondial, prezentate ca genocid turc la adresa armenilor din Imperiul Otoman.
În fapt, costurile efortului militar de confruntare a Occidentului, anexarea Crimeii și agresiunea militară din Estul Ucrainei costă Rusia, care își permite din ce în ce mai puțin să susțină proiectele politice propagandistice din spațiul post-sovietic. După ce a tăiat alocațiile către regiunea separatistă nistreană, a deturnat resursele destinate Nordului Caucazului către Crimeea – doar a trecut olimpiada de la Soci - mai nou nu-și mai permite gesturi de generozitate față de aliații tradiționali, inclusiv Armenia. Din contră, companiile energetice ruse, coloana vertebrală a economiei ruse actuale, conduse de siloviki, sunt într-un proces de optimizare a activității care se traduce inclusiv prin eficientizarea investițiilor din Armenia și în nevoia de creștere a prețului la energie electrică.
Este de așteptat în scurt timp și majorarea prețului gazelor, Armenia fiind statul cu cel mai mic preț pe mia de metri cubi. Și acest lucru s-ar fi întâmplat deja dacă nu scădea dramatic prețul barilului de petrol iar o asemenea mișcare nu ar genera revolte majore. Pe de altă parte, populația armeană devine din ce în ce mai critică și refractară la soluțiile găsite de guvernare și președinte prin vinderea tuturor capacităților energetice către Rusia, pe rațiuni strategice, și transformarea Armeniei într-un stat captiv și dependent de Moscova și de politicile Kremlinului, inclusiv în domeniul energetic.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
