Guvernul grec condus de Alexis Tsipras a mizat excesiv pe aversiunea europenilor față de riscurile ieșirii Greciei din zona Euro și a forțat negocierile, inclusiv modificând înțelegeri asupra cărora s-a convenit.
Însă creditorii internaționali par să fi ajuns la limita toleranței față de inconsistențele în negociere afișate de guvernul elen. Astfel, în timp ce Fondul Monetar Internațional s-a retras de la negocieri, principalul contributor al Uniunii Europene, Germania, dă semnale că nu mai este dispusă să accepte șantajul Syriza.
Dacă în urmă cu o săptămână scenariul intrării Greciei în faliment era o ipoteză, totuși, îndepărtată, acum aceasta se conturează din ce în ce mai clar, devenind un scenariu discutat în detaliu între membrii zonei euro. Iar o schimbare ce poate avea consecințe dramatice a avut loc joi, 11 iunie, când Fondul Monetar Internațional s-a retras din negocierile cu Grecia, explicând această decizie prin faptul că partea elenă refuză orice compromis în ceea ce privește reformele privind sistemul de pensii și piața muncii. Această decizie intervine la doar câteva zile după ce Grecia a amânat plata unei tranșe din datoria către FMI până la finele acestei luni, când va trebui să ramburseze către instituția internațională un total de 1,6 miliarde de euro.
Însă decizia FMI de a se retrage din discuții reprezintă sfârșitul discuțiilor tehnice privind reforma sistemului de pensii și a legislației muncii, puncte de blocaj în negocierile dintre Grecia și creditorii internaționali către care Atena trebuie să plătească o datorie de peste 10 de miliarde de euro în următoarele două luni. FMI a precizat că instituția nu închide orice negociere dacă guvernul condus de Alexis Tsipras își va modifica substanțial poziția. De altfel, directorul general al FMI Christine Lagarde a participat joi, 18 iunie, la o întrunire a miniștrilor de Finanțe din zona euro, întrunire văzută de analiști drept ultima șansă pentru ajungerea la un compromis în chestiunea elenă.
Grecia pare că a împins până la limită răbdarea partenerilor săi. Nu doar negociatorii din partea Fondului Monentar Internațional și-au epuizat rezervele de toleranță față de atitudinea grecilor, ci și principalul contributor la bugetul Uniunii Europene, deci și principalul creditor al Greciei din rândul statelor din zona euro – Germania. Reprezentanții guvernului german au transmis semnale arătând că este momentul să se oprească discuțiile neproductive, dându-le grecilor un ultimatum. Cu alte cuvinte, Germania ar fi pregătită să lase Grecia să declare falimentul, dacă guvernul Syriza nu înțelege să accepte un compromis.
Conform unor surse ale Financial Times, Berlinul ar fi comunicat celorlalte capitale europene din zona euro că guvernul condus de Angela Merkel nu mai este dispus să negocieze dincolo de liniile roșii trasate în ultima propunere de acord, pe care președintele Comisiei Europene Jean-Claude Junker o prezentase, în urmă cu o săptămână, Greciei. În acel moment, Alexis Tsipras a ales calea de a refuza propunere printr-un discurs contondent în fața Parlamentului din Atena, în care denunța intenția creditorilor internaționali de a „subjuga și umili o națiune întreagă”.
Coroborat cu atitudinea afișată de-a lungul negocierilor de către ministrul său de Finanțe, Yanis Varoufakis, care, în plus, înregistrase în secret o întrunire a zonei euro și se lăudase cu această „reușită” în presă, discursul lui Tsipras a avut ca efect răcirea completă a relațiilor cu partenerii europeni. Mai mult decât atât, insistența guvernului elen asupra renegocierii țintelor de surplus bugetar i-a iritat pe miniștrii de Finanțe din zona euro, deoarece acesta fusese un punct asupra căruia se căzuse de acord încă din urmă cu câteva săptămâni.
Inconsistența grecilor în negocieri, care arată că pentru aceștia niciunul dintre punctele asupra cărora s-a căzut deja de acord nu este stabilit, face cu atât mai dificilă discuția asupra punctelor de blocaj: reforma pensiilor și reglementările din legislația muncii. Datoria Greciei este de peste 320 de miliarde de euro, iar din această sumă uriașă, peste 240 de miliarde de euro sunt datorați creditorilor internaționali, care au împrumutat Atena în momentele maxime ale crizei din 2011-2012. Guvernul Syriza, care a ajuns la putere la începutul acestui an, a promis sfârșitul măsurilor de austeritate și implementarea unor reforme de stânga, destinate păturilor sărace ale populației Greciei, dar acest lucru s-a dovedit imposibil.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
