Politicienii PSD și PNL nu s-ar opune unui acord care să ducă la o rotație a președinților, la conducerea României, pentru câte un mandat de cinci ani. Un astfel de acord ar însemna, însă, sfârșitul democrației românești deoarece alegătorii n-ar mai avea nici un cuvânt de spus.
PSD și PNL ar urma să încheie o înțelegere care să ducă la o rotație la Președinția României, după modelul pe care l-au experimentat în Guvern. Marcel Ciolacu și Gabriela Firea, de la PSD, s-au declarat de acord. Nici liberalul Nicolae Ciucă n-a zis tocmai nu, ci doar că nu s-a discutat în partid.
Un astfel de acord care va duce la rotația președinților ar însemna finalul democrației din România. Președintele este ales prin vot direct, de toți cetățenii, conform Constituției. O înțelegere între PSD și PNL ar avea drept consecință manipularea alegerilor și încălcarea dreptului la vot.
O asemenea procedură, rotativa președinților, s-a desfășurat în Rusia și a dus al instaurarea dictaturii lui Vladimir Putin.
PSD și PNL despre rotativa președinților
Marcel Ciolacu, președintele social-democrat a fost chestionat în legătură cu ideea rotației președinților, între PSD și PNL, pentru câte cinci ani. Și nu a spus nu. Dimpotrivă ideea, care ar duce la sfârșitul democrației românești i s-a părut foarte bună. Întrebat ce părere are despre o rocadă la prezidențiale, după modelul rotativei guvernamentale, Marcel Ciolacu a fost de acord.
„E o idee foarte bună, dar să fie pe mandat complet, că nu ne tot jucăm”, a declarat Marcel Ciolacu despre rotativa PSD și PNL la Președinție.
„Aud pentru prima oară această idee în emisiunea dvs. Nu s-a discutat despre ea nici la comitetul politic și nici în dezbaterile care au avut loc ieri pe regiuni. E adevărat, la ședințele coaliției nu am mai participat în ultima perioadă, dar cred că cel mai important este să ținem cont de ceea ce vor românii, de ceea ce vor cei care merg la vot. (...) În cazul unei construcții politice serioase, argumentate și asumate în fața românilor, orice este posibil, bineînțeles, în limite democratice și cu asigurarea participării la vot și respectarea opțiunilor electorale”, a declarat Gabriela Firea la Antena 3.
Gabriela Firea. Sursa foto: Facebook
Nicolae Ciucă nu are un răspuns
Nicolae Ciucă nu are un răspuns la un astfel de scenariu. El refuză să spun dacă PSD și PNL ar agrea o înțelegere pentru o rocadă la președinția României. El nu exclude, însă o înțelegere pe acest subiect
„În BPN nu s-a discutat altceva decât mandatarea executivului să negocieze comasarea alegerilor. Noi nu am discutat de un acord politic extins. Mă întrebați așa? Nu am luat în calcul. Vă răspund la orice fel de întrebare legată de ce am discutat în interiorul PNL. Toate celelalte întrebări care vizează discuții de coaliție nu le discut. Răspund la toate întrebările. În România în ultimii 35 de ani a existat o singură dată când un acord politic de dinainte stabilit s-a respectat să se predea o funcție de conducere. Asta s-a întâmplat în mandatul subsemnatului, care am predat și s-a făcut rocada. Mă vedeți tot pe mine la prezidențiale?”, a spus Nicolae Ciucă.
Nicolae Ciucă și conducerea PNL Sursă foto: Evz
PSD și PNL o iau pe urmele dictaturii lui Putin
Conform Constituției României, preşedintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. În cazul în care ar exista o înțelegere prealabilă, votul alegătorilor nu ar mai conta. Chiar dacă s-ar păstra o aparență de democrație, în realitate votul ar fi manipulat. Președintele ar fi știut dinaintePSD și PNL, cele mai mari partide, și-ar putea impune președinții în detrimentul altor candidați.
Or, acest lucru ar reprezenta un atac direct și sfârșitul sistemului democratic din România. Chiar dacă, teoretic, orice candidat ar avea șanse să câștige, PSD și PNL și-ar impune punctul de vedere. Iar de aici până la modificarea Constituției și a legilor în sensul restrângerii cadrului democratic nu ar mai fi decât un pas.
Exemplul cel mai bun este Rusia, unde rotativa dintre Vladimir Putin și Dmitri Medvedev, la președinție, a dus în cele din urmă la dictatura celui dintâi.
Sursa Foto: Arhiva EVZ
Rotativa președinților și dictatura lui Putin
Modelul pe care vor să-l urmeze PSD și PNL a fost deja experimentat în Rusia, între Vladimir Putin și Dmitri Medvedev. Rezultatul este actuala dictatură a celui dintâi.
Putin a devenit președinte interimar al Rusiei în 1999, după demisia lui Boris Elțîn. Ulterior, a fost ales, pentru două mandate între 2000 și 2008. Ca urmare a limitării prevăzute de Constituția de la acel moment, nu a mai putut candida la al treilea mandat consecutiv. Drept care a pus la cale rotativa cu Dmitri Medvedev. Acesta a devenit președinte al Rusiei, în 2008 și l-a numit pe Vladimir Putin premier al Rusiei.
A ocupat funcția până în martie 2012, timp în care a modificat Constituția, pregătindu-și alegerea pe viață. În 2012 a devenit președinte al Rusiei, pentru un mandat de șase ani, după noua Constituție. În 2018, a fost reales pentru alți șase ani, iar în 2021 a modificat legea astfel încât să poată candida pentru încă două mandate, până în 2036.
Aflat la putere, susținut de un partid obedient, Putin s-a concentrat pe remodelarea statului rus pentru a își consolida puterea. Opoziția a fost eliminată, făcând locul unui regim dictatorial.