Editura Evenimentul si Capital

Update. Curtea Constituțională a primit SESIZAREA. MANEVRA PSD contra lui IOHANNIS. Reacția Opoziției. DOCUMENT

Autor: | | 4 Comentarii | 42 Vizualizari

Viorica Dăncilă a anunțat, vineri dimineața, că a sesizat Curtea Constituțională cu privire la refuzul președintelui Klaus Iohannis de a semna anumite acte legate de remaniere.

UPDATE 3 - Surse din interiorul CCR au declarat, pentru Agerpres, că instituția a înregistrat vineri sesizarea Guvernului în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituţională, după ce preşedintele Klaus Iohannis a amânat numirea miniştrilor la Transporturi şi Dezvoltare Regională,


UPDATE 2 - „Din păcate, am văzut în aceşti doi ani în care PSD a transformat România în acaretul personal că se încearcă în mod repetat utilizarea CCR nu în tranşarea conflictelor de constituţionalitate, aşa cum ar fi normal şi firesc, ci în tranşarea de fapt a disputelor şi a conflictelor de politică internă şi de incompetenţă de guvernare a PSD. Şi această sesizare este exact în aceeaşi notă, în care Liviu Dragnea încearcă, cum a fost şi în cazul Kovesi, să utilizeze CCR ca instrument politic, dincolo de rolul acesteia de a lămuri înţelesul legilor. Pentru că o Curte constituţională are exact acest atribut şi doar acest atribut, nu are atribut de legiferare şi în niciun caz nu are atribut de guvernare", a afirmat Dan Barna la RFI.

El a adăugat că „domnul Drăghici are probleme de notorietate în dosarul penal legat de utilizarea banilor publici de la partid pentru achiziţii personale, limuzine şi alte lucruri, presa a scris despre ele în mod detaliat, doamna Vasilescu este plimbată aşa, ca un fel de moaşte sfinte pe la diverse ministere, dacă nu se pricepe la Transporturi, hai, poate se pricepe la Dezvoltare. Adică ideea aceasta de a guverna cu marionete incompetente este pur şi simplu distrugătoare pentru imaginea pe care România poate să o aibă preluând preşedinţia de la 1 ianuarie (a Uniunii Europene-n.r.)”


UPDATE - Textul sesizării:

Domnului VALER DORNEANU

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Subsemnata Viorica Dăncilă, în calitate de prim-ministru, în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. e) din Constituția României și ale art. 34 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, formulez prezenta

CERERE

DE SOLUȚIONARE A CONFLICTULUI JURIDIC DE NATURĂ CONSTITUȚIONALĂ

între Președintele României, pe de altă parte, și Guvernul României/prim-ministru, determinat de refuzul revocării și respectiv numirii unor miniștrii, la propunerea prim-ministrului.

  • CIRCUMSTANȚELE CAUZEI
  • Ca urmare a unei remanieri guvernamentale, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat Decretului nr. 925 din 20 noiembrie 2018 publicat în Monitorul Oficial nr. 982 din 20 noiembrie 2018, pentru încetarea unor funcții și numirea unor membri ai Guvernului României, în care se reține că, la propunerea prim-ministrului:

    Se revocă din funcția de membru al Guvernului României următorii:

    • Lia-Olguța Vasilescu - ministrul muncii și justiției sociale;
    • Dănuț Andrușcă - ministrul economiei;
    • George Vladimir Ivașcu - ministrul culturii și identității naționale;
    • Petru Bogdan Cojocaru - ministrul comunicațiilor și societății informaționale;
    • Ioana Bran - ministrul tineretului și sportului.

    De asemenea, se ia act de demisia domnului Mihai-Viorel Fifor, ministrul apărării naționale, și se constată încetarea funcției de membru al Guvernului.

    Se numesc în funcția de membru al Guvernului României următorii:

    • Gabriel-Beniamin Leș - ministrul apărării naționale;
    • Marius-Constantin Budăi - ministrul muncii și justiției sociale;
    • Niculae Bădălău - ministrul economiei;
    • Valer-Daniel Breaz - ministrul culturii și identității naționale;
    • Alexandru Petrescu - ministrul comunicațiilor și societății informaționale;
    • Constantin-Bogdan Matei - ministrul tineretului și sportului.

    Menționăm faptul că, pe lângă propunerile menționate, primul-ministru a solicitat revocarea viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice si a ministrului transporturilor, cereri asupra cărora Președintele României a refuzat să se pronunțe, cu încălcarea atribuțiilor sale constituționale.

    Corelativ acestei abordări, Președintele nu a emis niciun act cu privire la propunerile prim-ministrului de numire a unor noi titulari la Ministerul Transporturilor și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în schimb a declarat public: „celelalte două candidaturi le consider nepotrivite și vor fi refuzate.” Nu a precizat când va face acest lucru, pentru că refuzul nu este consemnat în decretul mai sus menționat dar a exprimat clar, public, refuzul, precum și motivarea: ”nepotrivire”.

    Urmând procedura statornicită ca urmare a interpretării general obligatorii dată textului constituțional de referință (art.85 - Numirea Guvernului) de către Curtea Constituțională, prim-ministrul a formulat o a doua propunere pentru ocuparea celor două posturi de ministru, propunere care nu a fost acceptata de Președintele României până la acest moment, acesta anunțând, tot public, că ”mai analizează situaţia numirilor celor doi miniştri.”

    În acest timp, ambii titulari ai portofoliilor pentru care se propusese numirea de noi miniștri au demisionat din Guvern ( Lucian Șova la data de 22.11.2018 și Paul Stănescu la 26.11.2018 ), fiind incidentă ipoteza vacanței funcției de ministru. Altfel spus, în loc să procedeze la revocare și apoi la numirea noilor miniștri propuși, Președintele trebuie să ia act de demisie, să declare vacantă funcţia de membru al Guvernului și să numească miniști propuși. În cazul uneia dintre funcții, respectiv la Ministerul Transporturilor, la momentul formulării prezentei cereri, au expirat cele 15 zile prevăzute de art.6 din Legea 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, ceea ce înseamnă că demisia a devenit irevocabilă. Cu toate acestea, Președintele României încă ”analizează” numirea celor doi miniștri propuși de prim – ministru pe posturile vizate inițial de remaniere cu consecința revocării și ulterior de demisie, cu consecința vacanței postului de ministru.

    Considerăm că această ”analiză” prelungită nu are temei constituțional, fiind de fapt o opunere fățișă la cele statuate de Curtea Constituțională în interpretarea art.85 din Constituție, și constituie, de fapt, un refuz arbitrar/discreționat al Președintelui României de exercitare a unei competențe constituționale, adică exact ceea ce Curtea Constituțională a calificat ca fiind un ”veto” prohibit de dispozițiile constituționale. Acest refuz determină un conflict juridic de natură constituțională între Președintele României și Guvern/prim ministru, de natură să determine dificultăți și chiar blocaje la nivelul funcționării Guvernului, astfel cum vom demonstra în cele ce urmează.

  • Noțiunea de conflict juridic de natură constituțională
  • În ceea ce privește noțiunea de conflict juridic de natură constituțională dintre autorități publice, Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr.53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.144 din 17 februarie 2005, că acesta presupune „acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor”. De asemenea, prin Decizia nr.97 din 7 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.169 din 5 martie 2008, Curtea a reținut: „Conflictul juridic de natură constituțională există între două sau mai multe autorități și poate privi conținutul ori întinderea atribuțiilor lor decurgând din Constituție, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competență, pozitive sau negative, și care pot crea blocaje instituționale.” Curtea a mai statuat că textul art.146 lit.e) din Constituție „stabilește competența Curții de a soluționa în fond orice conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritățile publice, iar nu numai conflictele de competență născute între acestea”. Prin urmare, noțiunea de conflict juridic de natură constituțională „vizează orice situații juridice conflictuale a căror naștere rezidă în mod direct în textul Constituției” (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr.901 din 17 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.503 din 21 iulie 2009).

  • Autorul sesizării. Părțile în conflict
  • În privința sferei părților care ar putea fi parte a unui asemenea conflict, amintim prima decizie prin care Curtea Constituțională a României a tranșat asupra cadrului procesual al conflictelor juridice de natură constituțională, respectiv Decizia nr.838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009 (reținută ulterior ca precedent ori de câte ori au mai existat situații asemănătoare) în care s-au reținut următoarele: « în conformitate cu dispoziţiile art.146 lit.e) din Constituţie, Curtea Constituţională "soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice". În acest sens, autorităţi publice care ar putea fi implicate într-un conflict juridic de natură constituţională sunt numai cele cuprinse în titlul III din Constituţie, şi anume: Parlamentul, alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat, Preşedintele României, ca autoritate publică unipersonală, Guvernul, organele administraţiei publice centrale şi ale administraţiei publice locale, precum şi organele autorităţii judecătoreşti. Pentru exercitarea competenţei prevăzute de Constituţie, Curtea este sesizată la cererea "Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii". Subiectele de drept pe care Legea fundamentală le îndrituieşte a sesiza Curtea sunt limitativ prevăzute, dispoziţia constituţională nedistingând după cum autorităţile pe care le reprezintă sunt sau nu părţi în conflictul cu care sesizează Curtea».

    Astfel, atât Președintele României cât și Guvernul și, respectiv, prim-ministrul sunt autorități cuprinse în Titlul III din Constituție iar primul-ministru este în drept să formuleze cererea cu privire la soluţionarea conflictului juridic de natură constituțională între Guvern/prim-ministru și Președintele României, cererea formulată fiind admisibilă atât sub aspectul calității procesuale a părților implicate cât și a autorului acesteia.

  • Cererea supusă Curții
  • Pentru motivele expuse, cererea este admisibilă, încadrându-se în definițiile date de Curtea Constituțională în jurisprudența citată noțiunii de ”conflict juridic de natură constituțională”.

    Raportat la cauza de față, sut îndeplinite condițiile ce rezultă din jurisprudența Curții Constituționale citată anterior pentru existența unui conflict juridic de natură constituțională, întrucât:

    - există o situație conflictuală născută între Guvernul României, reprezentat de primul ministru, pe de-o parte, și Președintele României, pe de altă parte, generat de refuzul acestuia din urmă de a-și îndeplini atribuțiile constituționale;

    - litigiul are un caracter juridic constituțional, în legătură cu întinderea și valorizarea competențelor autorităților publice antereferite.

    - situația juridică are natură constituțională, vizând exercitarea competențelor consacrate constituțional ale celor două autorități.

  • FONDUL CAUZEI
  • 1.Consacrarea la nivel constituțional a atribuțiilor autorităților implicate în conflict. Numirea miniștrilor în caz de remaniere guvernamentală sau vacanță a postului

    Rolul Președintelui și cel al prim-ministrului în procedura de remaniere guvernamentală sau vacanță a postului cu referire la cauza în speță (care nu are ca efect schimbarea structurii sau a compoziție politice a Guvernului) este consacrat de art. 85 alin.(2) din Constituție, care are următorul cuprins: (2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.”

    Interpretarea ad litteram a textului impune constatarea şi concluzia că, în acest caz, Preşedintele nu execută o hotărâre a Parlamentului, ci se află în situaţia de a decide el însuşi numirea unor miniştri, la propunerea primului - ministru. Actul de decizie în această fază fiind prin definiție un act de voinţă, Preşedintele are libertatea de a primi propunerea primului-ministru sau de a-i cere să facă o altă propunere. Curtea Constituțională a statuat în acest sens, printr-o decizie pronunţată în soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională, căîn aplicarea art.85 alin.(2) din Constituție, Preşedintele României, neavând drept de veto, poate să ceară primului-ministru o singură dată, motivat, să facă o nouă propunere de numire a altei persoane în funcţia de ministru. Motivele cererii Preşedintelui României nu pot fi cenzurate de primul-ministru, care, în procedura prevăzută de art.85 alin. (2) din Constituție, nu are decât dreptul de a propune Preşedintelui numirea unui ministru, iar nu şi competenţă decizională. Ca şi în cazul exercitării celorlalte atribuţii prevăzute în Constituție, Preşedintele rămâne răspunzător politic, în faţa electoratului, pentru modul în care a motivat refuzul de a da curs propunerii primului-ministru, după cum primul-ministru şi Guvernul rămân răspunzători politic în faţa Parlamentului. În ceea ce priveşte posibilitatea primului-ministru de a reitera prima propunere, Curtea urmează să constate că această posibilitate este exclusă prin chiar faptul neînsuşirii propunerii de către Preşedintele României. Aşadar, primul-ministru are obligația să propună pentru funcţia de ministru o altă persoană.” (Decizia nr.98/2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 140 din 22 februarie 2008).

    Printr-o decizie anterioară, nr.356 din 5 aprilie 2007, pronunţată în soluţionarea altui conflict juridic de natură constituţională privind aplicarea art.85 alin.(2) din Constituţie, Curtea Constituţională a statuat că Preşedintele României poate să ceară primului-ministru să facă o altă propunere pentru ocuparea unei funcţii de ministru rămase vacantă şi a precizat că Preşedintele nu are un drept de veto, excluzând astfel validitatea unui refuz nemotivat, arbitrar.

    S-a intamplat in direct, la Realitatea TV! Rares Bogdan: Vor sa ma aresteze

    Pagina 1 din 2



    Stirile zilei

    Alte articole din categoria: Politica

    Alte articole din categorie

    capital.ro
    libertatea.ro
    rtv.net
    fanatik.ro
    wowbiz.ro
    b1.ro
    cancan.ro
    playtech.ro
    unica.ro
    dcnews.ro
    stiridiaspora.ro

    LASA UN COMENTARIU

    Caractere ramase: 1000
    
    CITEŞTE ŞI