Proiectul de lege privind repatrierea rezervelor de aur pe care România le păstrează în Anglia, inițiat de președintele PSD, Liviu Dragnea, și senatorul Șerban Nicolae, a inflamat clasa politică. Cei doi politicieni au propus modificarea şi completarea Legii privind Statutul Băncii Naţionale a României. Senatorul Șerban Nicolae spune că acesta este un proiect pe care îl are și în cap și în scris din 2015, dar acum consideră că este cel mai bun moment deoarece stabilitatea economică permite asta. România păstrează în Banca Angliei 63 de tone de aur, iar la BNR mai sunt 40 de tone. Potrivit proiectului, 95% din cantitatea aflată în Anglia va fi adusă în țară.

Senatorul social-democrat a explicat, pentru Evenimentul zilei, traseul acestei idei. „Am făcut expunerea de motive în 2015, dar atunci nu era momentul. Apoi, când a venit la putere guvernul Cioloș nici nu se punea în discuție. În 2017 mi-am amintit de proiect. De ce l-am făcut? Pentru că, în 2004 s-a constatat că raportul dintre dobânda primită și chirie a fost pe minus, adică plăteam mai mult decât câștigam. Aurul românesc nu a mai fost introdus în tranzacții, a devenit o marfă pe raft.

În afară de asta, păstrarea bogățiilor în afara țării este o reminiscență de pe vremea războiului. Atunci, de teama cotropitorilor, se duceau bogățiile în alte părți. Cred că nu mai e cazul și cred că există stabilitate economică”, a explicat Șerban Nicolae. Senatorul a evocat și un alt moment legat de o dispută pe tema aurului între guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, și fostul președinte, Traian Băsescu. Șeful statului îi ceruse lui Isărescu să mărească rezerva de aur la 200 de tone. „Isărescu a zis că este superstițios, că de câte ori umblă la aur se întâmplă ceva”, a spus Nicolae.

S-a ivit prilejul

În expunerea de motive, inițiatorii explică scopurile care stau la baza proiectului. „În acest context, apreciem că se poate modifica politica BNR privind constituirea şi administrarea depozitelor de aur, deţinute în tezaurul propriu sau în străinătate, ca parte a rezervelor constituite din aur şi operaţiuni externe. Din informaţiile deţinute, în prezent, rezerva de aur constituită de BNR potrivit dispoziţiilor legale, se găseşte în proporţie de circa 65% în străinătate. Pentru această cantitate de aur BNR nu mai realizează nici un fel de venituri ci, dimpotrivă, achită contravaloarea costurilor de depozitare. Deţinerea unei cantităţi de aur în depozite constituite în străinătate nu trebuie, în mod, necesar, interzisă, dar aceasta ar trebui limitată cantitativ şi condiţionată de obţinerea unor venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice”, arată Liviu Dragnea și Șerban Nicolae.

De ce țin țările aurul în străinătate

Raportul BNR de anul trecut arată că în perioade de turbulenţă economică sau geopolitică sporită, creditorii externi tind să considere că doar aurul din străinătate poate constitui o garanţie pentru un eventual împrumut, având certitudinea respectării standardelor internaţionale. Trebuie remarcat că, în anul 2002, BNR a crescut cota de aur plasată în afara ţării, care de atunci s-a păstrat la acelaşi nivel. Raportul arată că aurul plasat la Banca Angliei, în cantitate de 63 de tone, este în permanenţă la dispoziţia BNR. De asemenea, se specifică faptul că Banca Angliei este un custode solid din punct de vedere financiar şi reputaţional. Însă, plasarea aurului la Banca Angliei nu aduce statului român niciun beneficiu economic, nici o dobândă. Guvernatorul BNR explica, în 2016, că nu este nimic necurat în legătură cu păstrarea aurului în Anglia. „Pentru că multă lume consideră că e ceva necurat aici, de ce BNR ține aurul la Londra. Pai, aurul este parte din rezerva noastră internațională. E rezerva internațională. Nu e rezervă internă. Toată rezerva internațională a unei țări se ține in exterior, că de-aia se numește rezerva internațională”, a declarat guvernatorul BNR.

Costurile depozitării sunt de 300 de mii de lei pe an, nu de euro, așa cum s-a vehiculat. Pentru anul trecut s-au plătit 323 000 de lei. Potrivit unei surse din BNR, costurile repatrierii ar fi de zeci de ori mai mari decât păstrarea aurului în Anglia.

Germania nu a reușit

În 2012, Parlamentul german a făcut o cerere către Guvernul federal în care cerea repatrierea întregului stoc de aur al Bundesbank, stoc pe care germanii îl țin, cam jumătate din el, în seifurile Fed-ului american. Germania are, teoretic cel puțin, a doua rezervă de aur din lume, cam 3.400 de tone. Guvernul federal a remis o cerere catre Fed pentru repatrierea aurului, însă surpriză! Americanii au anunțat că acest lucru va fi posibil doar în 2020. În cele din urmă, nemții au cerut să facă doar o poză cu rezerva lor de aur, dacă repatrierea nu a fost posibilă. Americanii au refuzat pur și simplu accesul delegației germane în zona de depozitare sub diverse pretexte, dar le-au permis nemților să vadă câteva lingouri. Pe atunci a izbucnit un scandal imens, Germania a avut grijă să facă, pe căi ocolite, povestea aurului său. Au existat zvonuri că SUA nu mai are demult cele 8.135 de tone de aur și că de foarte mulți ani nimeni nu a mai văzut aurul. Ultima delegație oficială a Congresului care a vizitat câteva locuri unde se depozita aurul a avut acces acolo în anul 1953.

 

Operațiunea „Neptun”

În timp celui de-al Doilea Război Mondial România și-a ascuns tezaurul într-o peșteră din nordul Olteniei, în preajma Mănăstirii Tismana. Încă din 1943 autoritățile au vrut să pună aurul Băncii Naționale la adăpost. Au existat două alternative, Turcia și Elveția. Turcia ne refuză, iar Elveția pune condiții inacceptabile pentru București. Ca atare, în 1944 este declanșată Operațiunea „Neptun”, prin care 189 de tone de aur sunt transportate, în camioane, spre noul domiciliu, fortuit de condițiile acelor vremuri tulburi.

 Era vorba despre 67 de tone în monede, 68 de tone în lingouri de tip internațional și 54 de tone în lingouri de tip standard, duse în peșteră. Întreaga cantitate este așezată într-un spațiu, bine camuflat, cu lungimea de 12 metri și lățimea de șase metri.

 

Opoziția se cutremură

Partidele de Opoziție au reacționat imediat. USR consideră că: „infractorul Liviu Dragnea vrea să confiște aurul României în valoare de peste 3,5 miliarde de euro, aflat în prezent la Londra! Știți cine a mai făcut același lucru? Nicolas Maduro, președintele care a distrus Venezuela și a prăbușit economia țării sale”

Senatorul PMP Traian Băsescu a comentat și el intenția lui Dragnea și Nicolae. „Ultima frământare a lui Dragnea şi a şoferului lui Voicu (senatorul Şerban Nicolae) a devenit rezerva de aur a României, adică aducerea în ţară a celor 60 de tone de aur depozitate în banca Angliei cu scopul de a fi „văzute” de toată lumea, ca un element de credibilitate a ţării (...) Dragnea şi Şerban Nicolae ştiu că adesea regimurile dictatoriale sunt sancţionate prin blocarea resurselor financiare ale statului aflate în străinătate, fie că este vorba de aur, conturi în valută sau alte active, prin decizii unilaterale ale statelor democratice până la restabilirea funcţionării statului de drept. Oare se pregătesc Dragnea, Nicolae şi clica lor să impună prin legi un regim dictatorial în perioada următoare şi de teama sancţiunilor vor să aducă rezerva de aur în ţară?”, a scris Băsescu pe Facebook.

Specialistul liberalilor în finanțe, senatorul Florin Cîțu, spune că proiectul de lege încalcă Tratatul de Funcționare a UE care este parte a Constitutiei Romaniei. „Banca, aurul și teleormaneanul! Nu vă speriati. Nu va duceți dupa fenta. Inepția de proiect de modificare a statutului BNR, sustinută de marii specialiști bancari internaționali Dragnea și Șerban Nicolae, nu poate fi adoptat pentru că încalcă Constituția. Proiectul conține numai prostii care arată clar că cei doi autori habar nu au ce au semnat”, susține Cîțu.

O nouă șicanare

Inițiativa celor doi parlamentari și depunerea proiectului de lege exact în momentul scandalului legat de Legea bugetului și cel cu fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, fac ca cele două subiecte să pălească. Mai există și varianta pe care cei de la BNR o vehiculează: repatrierea aurului este un nou episod din șicanele făcute de PSD Băncii Naționale.

În ceea ce privește valoarea aurului din Anglia, de 3,6 miliarde de euro se poate face o paralelă. Cheltuielile cu salariile și pensiile în luna ianuarie au fost de 7,5 miliarde de lei, adică 1,6 miliarde de euro.