Parisul este luat cu asalt de manifestații cu privire la impactul Jocurilor Olimpice. Protestele evidențiază lupta pentru asigurarea de locuințe pentru comunitatea de migranți din Franța. În timp ce soarele apune pe Place de la Bastille din centrul Parisului, un grup de protestatari cântă muzică din anii '60 și dansează în cerc. Unii instalează încet mici corturi roșii pentru a dormi peste noapte. Lângă inelele olimpice instalate de oraș pentru Jocurile de vară din 2024, grupul înalță un banner galben mare pe copacii de pe trotuar. Pe el se poate citi „Opriți represiunea, opriți speculațiile, dreptul la locuință!"
În ultimele săptămâni, agențiile internaționale de presă au relatat despre ceea ce organizatorii au avertizat de ani de zile. În pregătirea Jocurilor Olimpice, administrația președintelui Emmanuel Macron a forțat treptat mii de migranți fără locuință să urce în autobuze. Aceștia au fost mutați în orașe mai mici din Franța pentru a elibera străzile și locurile de desfășurare a Jocurilor Olimpice și pentru a găzdui sportivii și turiștii. Din păcate, această practică a evacuărilor în masă înainte de Jocurile Olimpice urmează abordarea mult prea familiară adoptată de orașele gazdă anterioare, precum Beijing, Rio și Tokyo.
Proteste în toiul Jocurilor Olimpice
În lumina strămutării, este important să spunem și povestea celor care luptă să rămână, cum ar fi tabăra Bastille. Grupul este format din migranți fără o locuință stabilă. Mulți sunt de ani de zile pe o listă de așteptare pentru locuințe sociale - unii de peste un deceniu. Între timp, trăiesc pe canapelele prietenilor, în hoteluri, pe stradă sau în clădiri abandonate. „Scopul nostru este să ocupăm un loc public și să reamintim atât orașului, cât și oamenilor care trec pe acolo că suntem aici pentru a rămâne. Avem nevoie de locuințe și că suntem pregătiți să mergem până la capăt" a spus un membru al grupului.
Le Revers de la Medaille este un colectiv de 90 de organizații axate pe apărarea intereselor celor mai vulnerabile persoane din Paris în timpul Jocurilor Olimpice. Aceștia estimează că, din aprilie 2023 până în mai 2024, orașul a evacuat aproximativ 12.545 de persoane (dintre care 3 434 erau copii) din clădiri abandonate, corturi și alte spații și așezări informale. Guvernul susține că evacuările nu au legătură cu jocurile, dar acest val reprezintă o creștere de 38% față de anul precedent.
Mii de evacuări ilegale
Și aceasta este doar numărătoarea oficială. Organizatorii de pe teren susțin că această cifră nu include miile de evacuări ilegale sau „autoevacuări" suplimentare. Hotelurile au reziliat contractele pentru a putea renova înainte de afluxul de turiști olimpici. De asemenea, proprietarii au dat notificări ilegale de evacuare chiriașilor lor pentru a-și putea transforma locuințele în Airbnbs. "Evacuările au fost revoltătoare. Pentru familii, se întâmplă peste noapte. Oamenilor li se cere să părăsească comunitatea în care au un loc de muncă, în care copiii lor sunt la școală. Nu li se dă de ales", spune Passynia Mondo, un purtător de cuvânt al organizației de apărare a locuințelor Droit au Logement.
În Franța, statul garantează persoanelor evacuate sau identificate ca persoane fără adăpost o „relocare rapidă" sau o locuință socială. În ciuda acestui drept, majoritatea migranților se trezesc fără locuință la sosire sau sunt plasați în centre de detenție. Orașele în care au fost relocați nu dispun de resursele sau voința politică necesare pentru a facilita accesul la educație sau la locuri de muncă. În februarie, primarul conservator Serge Grouard din Orléans, un oraș din centrul Franței, a denunțat guvernul lui Macron. Autoritățile au trimis în orașul său peste 500 de migranți fără avertisment sau resurse.
„Nu este vocația Orléansului să găzduiască dealul de fisuri al Parisului", a spus el, într-o referire rasistă la enclava de migranți din Paris.
Luptă pentru un loc în Paris
Pe 6 aprilie, la puțin mai mult de un kilometru și jumătate nord de Bastille, un grup de aproximativ 170 de minori neînsoțiți și fără locuință au ocupat La Maison des Métallos. Acesta este un centru cultural comunitar din secolul al XIX-lea care găzduiește expoziții și evenimente. Aceștia au înființat „squat-ul” pentru a cere locuințe. Au semnalat orașului numărul mare de clădiri publice care ar putea fi reconvertite în adăposturi. După mai multe apărări de succes împotriva evacuării, minorii au fost de acord să plece pe 3 iulie. Municipalitatea s-a angajat să le îndeplinească cererile. Le-a oferit adăpost pentru întreaga durată a jocurilor din Paris.
De Ziua Bastiliei, principalele canale de informare difuzau videoclipuri cu parada militară și cu flacăra olimpică care trecea prin Paris. În fața hoardelor de turiști, minorii au organizat un marș internaționalist în jurul orașului. Îmbrăcați în haine tradiționale și purtând steaguri din Africa de Vest până în Liban, ei au contextualizat lupta lor pentru locuințe. Aceasta s-a răsfrânt în lupta mai largă a anticolonialismului. Ei au cerut, printre altele, să se pună capăt evacuărilor și represiunii protecției sociale a migranților. Colectivul a clarificat ce reprezintă lupta lor într-o declarație recentă. „Am demonstrat că noi suntem soluția, că locul nostru este aici... și că o locuință demnă în inima Parisului este posibilă" au spus aceștia, conform Yahoo News .