Proteste masive în R. Moldova față de guvernul pro-occidental. Maia Sandu: Trădarea patriei va fi aspru pedepsită, conform legii

Sursa foto: Gov.ro

În urma protestelor din Republica Moldova, unde mii de oameni au ieșit în stradă și au protestat în fața reședinței lui Sandu și în fața Parlamentului pentru a cere demisia guvernului pro-occidental și exprimându-și furia față de creșterea, Maia Sandu a cerut o modificare a legislației.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut marți acordarea de puteri sporite forțelor de ordine pentru a reprima protestele de stradă, despre care a spus că destabilizează țara și urmăresc instalarea unei conduceri pro-ruse, relatează Reuters.

Mii de oameni au ieșit în stradă și au instalat corturi în fața parlamentului și a reședinței Maiei Sandu în ultimele săptămâni, cerând demisia guvernului pro-occidental și exprimându-și furia față de creșterea prețurilor.

Sandu a cerut guvernului să modifice legislația pentru a acorda mai multe puteri forțelor de ordine.

„Trădarea patriei va fi aspru pedepsită. Cei care sădesc panică și doresc război vor fi pedepsiți conform legii”, a declarat Sandu.

Ea a precizat că protestatarii „promit Moscovei să instituie un guvern care va fi loial Rusiei”.

Maia Sandu, în conflict cu Moscova din cauza promovării aderării la Uniunea Europeană

Sandu și-a învins rivalul susținut de Rusia pentru a câștiga alegerile prezidențiale din 2020 și a urmărit politici pro-occidentale, inclusiv promovarea aderării la Uniunea Europeană, care au pus-o în conflict cu Moscova.

Ea a condamnat invazia Rusiei în Ucraina, în timp ce Rusia a amenințat că va întrerupe livrările de gaze, într-o dispută privind plățile pentru energie. Criticii lui Sandu spun că aceasta ar fi trebuit să negocieze un acord mai bun cu Rusia, principalul furnizor de gaz al Moldovei.

„Facem totul pentru a menține pacea și stabilitatea în țara noastră”, a declarat Sandu. „Dar presiunea asupra noastră crește în fiecare zi. Există din ce în ce mai multe încercări de a destabiliza situația și de a ne diviza.”

Rusia a staționat trupe de menținere a păcii în Transnistria încă de la începutul anilor 1990, când un conflict armat a văzut separatiștii pro-ruși smulgând cea mai mare parte a regiunii de sub controlul moldovenilor.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a condamnat atacurile cu rachete ruseşti asupra oraşelor şi infrastructurii civile din Ucraina, dar și survolarea teritoriului Republicii Moldova, pentru comiterea acestor bombardamente, precizând, totodată, că analiza specialiștilor nu relevă o creştere a riscurilor în România în acest moment.