Protest la stadionul Arcul de Triumf. Suporterii sportului cu balonul oval nu sunt de acord cu trecerea stadionului la Ministerul Tineretului și Sportului
- Cristi Dorombach
- 7 februarie 2021, 13:21
La această oră se desfășoară o acțiune de protest la Stadionul renovat Arcul de Triumf. Mai multe persoane s-au adunat în jurul stadionului, la ora 11. La această oră ar fi trebuit să se desfășoare meciul de rugby România - Belgia, conform anunțului plasat pe internet.
Suporterii de rugby din România au format, duminică, un lanţ uman în jurul Stadionului Arcul de Triumf în semn de protest faţă de preluarea de către Ministerul Tineretului şi Sportului a arenei recent construite de Compania Naţională de Investiţii în vederea organizării la Bucureşti a Campionatului European de fotbal.
La 11:15, oră la care ar fi trebuit să se dispute meciul de rugby România - Belgia, din ultima etapă a ediţiei 2020 a Rugby Europe Championship, dar suspendat din cauza pandemiei de coronavirus, aproximativ 300 de suporteri s-au strâns în faţa Stadionului Arcul de Triumf.
Ei au afişat pancarte pe care era inscripţionate mesaje precum "Stroe şi Novak au defrişat stejarii", "Atenţie, rechini imobiliari", dar şi un banner cu "Arcul e casa rugbyului" care a fost legat de gardul noului stadion.
Lanț uman al fanilor de rugby
Lanţul uman al fanilor de rugby din România a fost format păstrându-se distanţarea socială recomandată de autorităţi în contextul pandemiei cu ajutorul unor benzi tricolore.
La evenimentul care a fost supravegheat de aproximativ 20 de jandarmi au participat şi doi jucători ai echipei naţionale de rugby a României, Johannes van Heerden şi Alexandru Gordaş.
Protestul a fost organizat de "Club 16 Horia Ungur, clubul suporterilor rugby-ului românesc şi al Stejarilor" împotriva încercării Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) de "a confisca" Stadionul Naţional de Rugby (Arcul de Triumf).
Fanii consideră că arena este de 107 ani casa rugby-ului românesc şi este singurul loc dedicat acestui sport.
"Stadionul a fost predat la solicitarea Guvernului României în 2018 pentru lucrări de modernizare, pentru utilizarea strictă şi punctuală în cadrul CE Fotbal 2020, cu obligaţia asumată de a-l returna Federaţiei Române de Rugby care să-l administreze judicios în favoarea rugby-ului românesc. Federaţia Română de Rugby şi comunitatea de rugby din România şi din străinătate au investit resurse importante de timp şi bani pentru a proiecta si aviza această modernizare. Acum, MTS încearcă să confişte acest teren în favoarea unor interese clientelare tenebroase şi pentru a crea sinecuri funcţionarilor săi, prin înfiinţarea acestui aşa-zis 'Centru Naţional de Sport'. Incapacitatea, incompetenţa şi reaua voinţă a structurilor MTS este evidentă dacă ne uităm la numeroasele baze sportive aflate în paragină din gestiunea sa. Să nu lăsăm încă un simbol nobil şi just să cadă pradă avariţiei unor funcţionari de stat a căror singură preocupare este cum să se îmbogăţească personal din bani publici şi să-şi justifice birocratic existenta unor posturi inutile în administraţie", se arată într-un comunicat al Clubului 16 Horia Ungur.
Marţi, 9 februarie, de la ora 12:00, Ministerul Tineretului şi Sportului organizează un eveniment de preluare a Stadionului Arcul de Triumf de la Compania Naţională de Investiţii, care a realizat lucrările de construcţie şi amenajare a obiectivului. MTS a dorit să organizeze acest eveniment la 28 ianuarie, dar l-a anulat.
Scandalul stadionului Arcul de Triumf nu se termină aici
La 28 ianuarie, Federaţia Română de Rugby a acuzat Ministerul Tineretului şi Sportului, într-un comunicat de presă, că încearcă să "naţionalizeze" Stadionul Arcul de Triumf, după ce acesta a fost construit de Compania Naţională de Investiţii.
"Federaţia Română de Rugby a luat act de propunerea Ministerului Tineretului şi Sportului de a lansa în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern privind trecerea Stadionului Naţional de Rugby Arcul de Triumf în folosinţă exclusivă a Ministerului Tineretului şi Sportului. Suntem de-a dreptul consternaţi de această poziţionare şi vom lua toate măsurile legale şi umane pentru a evita această noua naţionalizare pusă la cale de MTS. Îi asigurăm pe toţi cei care nu vor să ţină cont de documente şi de istoria de peste 108 ani, că nu vom capitula şi vom lupta pentru stadionul nostru. Sperăm că domnul ministru Novak va respecta documentele, tradiţia şi istoria sportului nostru şi va reda dreptul de folosinţă gratuită pe 49 de ani Federaţiei Române de Rugby. Nu credem ca domnul Novak va încerca să se situeze deasupra deciziei Regelui Carol şi primarului Grigore Gheorghe Cantacuzino care au dat acest teren pentru rugby. Speram să nu fie părtaş la o asemenea pagina de ruşine a sportului românesc", mai menţionează FRR, care a precizat că va "lupta" inclusiv în instanţă pentru stadionul său", se arăta în comunicatul FRR de la acea dată.
De cealaltă parte, MTS, care a anulat un eveniment în carul căruia prelua în administrare Stadionului Arcul de Triumf de de la Compania Naţională de Investiţii, a precizat că de investiţia făcută de statul român în această arenă trebuie să poată beneficia şi alte sporturi. MTS susţine că este "administrator de drept al acestui obiectiv de interes naţional" şi că pe noua arenă vor avea loc în continuare meciuri ale echipelor naţionale de rugby, dar şi alte competiţii sportive în baza unui calendar gestionat de MTS.
La 4 decembrie 2020 a avut loc recepţia proiectului de investiţii Stadionul Arcul de Triumf, realizat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii. La acest eveniment au participat printre alţii premierul Ludovic Orban, ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Ion Ştefan, ministrul Tineretului şi Sportului, Ionuţ Stroe, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, consilierul onorific al premierului pentru organizarea EURO 2020, Gheorghe Popescu, preşedintele COSR, Mihai Covaliu, şi preşedintele Federaţiei Române de Rugby, Alin Petrache.
Arcul de Triumf este al doilea stadion finalizat dintre cele patru pe care România s-a angajat că le va moderniza pentru organizarea EURO 2020 la Bucureşti. Primul a fost Stadionul Steaua, a cărui recepţie a avut loc la 27 noiembrie. Celelalte două arene pe care România le-a ales pentru a le moderniza sunt Rapid, care este aproape de finalizare, şi Dinamo, la care lucrările încă nu au început. Din cauza unor probleme juridice, reconstrucţia stadionului Dinamo a fost amânată şi s-a luat decizia ridicării unei noi arene în interiorul parcului sportiv.
România a primit organizarea a patru meciuri din cadrul Campionatului European din 2020 pe Arena Naţională din Capitală. EURO 2020, ediţie aniversară care celebrează 60 de ani de la primul Campionat European, se va desfăşura în perioada 11 iunie - 11 iulie 2021 în 12 oraşe: Bucureşti (România), Baku (Azerbaidjan), Copenhaga (Danemarca), Londra (Anglia), Munchen (Germania), Budapesta (Ungaria), Roma (Italia), Amsterdam (Olanda), Dublin (Irlanda), Sankt Petersburg (Rusia), Glasgow (Scoţia), Bilbao (Spania).
Se pregătește ultima afacere de stat: Stadionul Arcul de Triumf
România urmează să găzduiască patru meciuri, trei din grupe şi o semifinală. Toate se vor disputa pe Arena Naţională. Care este acum funcţională, cu excepţia gazonului. Dar acesta poate fi înlocuit în timp util. Mai nou, s-a stricat şi acoperişul de câteva zeci de milioane de euro. Dar şi acesta poate fi reparat, sau se poate juca şi cu el netras, aşa că putem considera Stadionul Naţional drept apt să găzduiască meciurile din cea mai importantă competiţie europeană a echipelor naţionale de fotbal. Pe lângă stadionul unde se vor desfăşura meciurile oficiale, mai este nevoie şi de terenuri de antrenament la standarde mondiale, pentru echipele care vor juca în Capitala patriei noastre. Ceea ce Bucureştiul nu avea la data când a fost unul dintre oraşele alese să găzduiască jocuri de la EURO 2020.
Putem spune că pandemia a fost, din acest punct de vedere, cu noroc pentru noi, pentru că toate trei stadioanele pe care ar fi trebuit să se desfăşoare antrenamentele, adică Steaua, Rapid şi Arcul de Triumf erau în paragină.
Lucrările, începute în forţă la toate cele trei arene sportive, nu prea aveau şanse să se termine la timp. Aşa că amânarea cu un an a competiţiei a picat mănuşă.
Astfel au putut fi gata, la cheie, stadionul Steaua şi Arcul de Triumf. Ceva întârzieri se înregistrează în Giuleşti, dar şi acolo se pare că va fi gata, dacă se va ţine competiţia.
De aici însă, încep problemele. Mai bine zis, o tentativă de a profita de împrejurare, pentru ca prin contracte veroase nişte şmecheri să pună mâna cu bani foarte puţini, pe nişte proprietăţi valoroase, care pot produce foarte mulţi bani.