Evenimentul Zilei > Actualitate > Preot colaborator din „patriotism” – băiatul cu ochi albaştri de Voroneţ
Preot colaborator din „patriotism” – băiatul cu ochi albaştri de Voroneţ

Preot colaborator din „patriotism” – băiatul cu ochi albaştri de Voroneţ

Preotul Gheorghe Popa, prorector cu strategia universitară la "Al.I. Cuza", a fost recrutat de Securitate în vremea în care era ghid la Mănăstirea Voroneţ.

Perspectiva de a ajunge muncitor necalificat. Prin această spaimă explică preotul Gheorghe Popa semnătura pe care şi-a pus-o pe un angajament cu Securitatea, pe 17 iulie 1980. Prorectorul celei mai vechi universităţi din ţară era pe atunci student la Institutul Teologic din Bucureşti şi începuse să fie curtat de securişti în momentul în care se angajase, pe perioada vacanţei, ca ghid la Mănăstirea Voroneţ, situată în apropiere de Stulpicani, satul său natal din judeţul Suceava.

Preotul Gheorghe Popa, verificat de CNSAS la cererea EVZ şi titularul unei note de constatare a calităţii de colaborator care se află acum pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, a acceptat să colaboreze chiar înainte de a semna angajamentul cu numele conspirativ "Cristi Popescu".

"Interpus la diplomaţi, ziarişti, fotoreporteri"

Potrivit dosarului de informator al actualului prorector, primele informaţii le-a furnizat rezidentului "Stătescu" pe 12 august 1979, despre vizita la mănăstire a unei ziariste franceze de origine română, care era însoţită de un ghid ONT.

"Au făcut două fotografii, una la judecata de apoi, iar alta pe faţada de nord a bisericii. Au venit cu Dacia 1300", îşi încheia Gheorghe Popa relatarea ce avea să fie exploatată ulterior "la problema franceză".

"În discuţiile purtate, candidatul ne-a informat din proprie iniţiativă despre unii cetăţeni străini şi diplomaţi acreditaţi la Bucureşti", puncta Securitatea înainte de recrutare. Ulterior, sarcinile trasate oficial de securişti au fost în aceeaşi direcţie. "Poate fi interpus la diplomaţii acreditaţi la Bucureşti, ziarişti, fotoreporteri ce vizitează monumentul istoric Voroneţ şi influenţarea pozitivă a acestora, precum şi a cetăţenilor români de la locul de muncă şi domiciliu ce întreţin relaţii cu cetăţeni străini aflaţi în atenţia noastră", scria căpitanul de securitate Teodor Valter în raportul prin care propunea recrutarea lui Popa "pe bază de sentimente patriotice".

"În 1980 eram student în anul III şi voiam să mă angajez permanent la Mănăstirea Voroneţ. Dacă nu semnam, nu obţineam avizul de angajare, iar odată angajat eram obligat să dau acele informaţii prin specificul muncii. Eram sub incidenţa Legii privind apărarea secretului de stat nr. 23, din 17 decembrie 1971, ce a fost valabilă până în 2002, când a fost înlocuită de Legea informaţiilor clasificate", oferă un răspuns documentat prorectorul de la "Cuza".

Parola: "Am primit o carte bună. Veniţi să v-o dau şi dv."

După două luni de la recrutarea oficială, într-o notă de caracterizare, rezidentul arată că Popa furnizase deja "20 de note scrise, plus unele informaţii verbale" despre diverse delegaţii oficiale şi reprezentanţi ai corpului diplomatic. O "notă privind sistemul de legătură utilizat cu Popa Gheorghe", semnat de lt. Doru Covaşă, arată şi cum trebuia să comunice cu securiştii: "Va căuta ofiţerul la telefon folosind parola: «Am primit o carte bună. Veniţi să v-o dau şi dv.»".

Informator între enoriaşi

Deşi din 1981 a fost, pentru un an, pedagog la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ, colaborarea preotului cu Securitatea nu a încetat, acesta a avut doar un "aport" mai redus. În 1982, după căsătorie şi hirotonire, a fost însă numit paroh într-o parohie din Câmpulung Moldovenesc şi s-a întors în ţinuturile natale.

"Am fost numit pe post în luna octombrie, dar postul mi-a fost blocat până în martie 1983, iar mama a murit în februarie fără să mă vadă preot. Nu ştiu nici astăzi de ce mi-a fost blocat postul, ce era vacant de şase ani", îşi susţine pledoaria prorectorul.

Securitatea din Câmpulung Moldovenesc l-a preluat imediat ce s-a instalat în parohie. "De la data preluării şi până în prezent informatorul a furnizat informaţii privind elemente din evidenţele noastre: T.C., fost condamnat politic, şi preot P.L., precum şi despre cetăţeanul străin G.F., aflat în evidenţa Serviciului 3", nota un ofiţer în 1985, apreciind că "poate creşte serios aportul la culegerea de informaţii" datorită relaţiilor create în rândul enoriaşilor şi clerului din Câmpulung. Aşteptările au fost, potrivit documentelor, confirmate, el oferind în continuare informaţii despre un naţionalist ucrainean, despre un suspect de intenţii de evaziune, despre un preot ortodox plecat în străinătate, despre un fost legionar etc.

Cel mai des în notele lui "Cristi Popescu" apare Teofil Şandru, conducătorul corului Bisericii "Sfântul Nicolae", fost preşedinte al Comitetului Judeţean PNŢ. "La aniversarea împlinirii vârstei de 84 de ani, numitul Şandru Teofil a ţinut un mic discurs prin care a trecut în revistă unele realizări din viaţa sa. Printre altele a spus că din cei 84 de ani ai săi «10 nu au fost trăiţi de el, ci de alţii»", relata tânărul preot, aceasta având drept consecinţă "propunerea de atenţionare pentru aluzii" a bătrânului ţărănist, aflat sub "supraveghere informativă prioritară".

"Loialitatea mea a fost denaturată şi manipulată"

Ultimele documente despre "Cristi Popescu" datează din 1988, când – susţine actualul prorector – a refuzat să mai stea de vorbă cu securiştii. "Din punctul meu de vedere, când m-am mutat la Câmpulung trebuiau să-mi ceară un alt angajament, căci mi se schimbase statutul social, dar ei au comis un abuz de drept. Când am văzut că lucrurile se complică, le-am zis că îi voi anunţa când voi afla lucruri care ţin de siguranţa naţională", spune preotul Gheorghe Popa, care susţine că în documentele de la CNSAS există inadvertenţe privind data căsătoriei sale şi numirea în parohie, lucru ce pune sub semnul întrebării credibilitatea documentelor.

"Oricum notele mele erau tehnice, nu sunt despre atitudini politice şi nu am încălcat niciun principiu din pactul pentru drepturile omului", intră în piele de avocat preotul Popa. "Ca persoană rămân cu conştiinţa că loialitatea mea faţă de statul român a fost denaturată şi manipulată", încheie acesta.


TURNĂTOR DE TURIŞTI. Prorectorul Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi, preotul Gheorghe Popa, a fost recrutat de Securitate când era ghid la Mănăstirea Voroneţ

POZIŢIA RECTORULUI

"Nu le poţi cere oamenilor să fie eroi"

Patriotismul este cheia pe care prorectorul Universităţii din Iaşi intenţionează să-şi bazeze apărarea în instanţă.

"Îmi asum colaborarea cu o instituţie a statului care viza siguranţa României, nu cu o instituţie a partidului care se ocupa cu poliţia politică. Orice serviciu de informaţii monitorizează pentru ca elementul politic să ia decizia corectă", crede preotul profesor Gheorghe Popa.

El zice că nu a spus nici măcar familiei despre această colaborare din conştiinţa "jurământului militar". E dezamagit de decizia "instanţei politice" CNSAS şi de legea potrivit căreia, zice el, "toţi colaboratorii sunt culpabili". Oricum nu crede că trecutul va avea o consecinţă asupra carierei sale.

Rectorul Universităţii din Iaşi, Vasile Işan, spune că nu va exista nicio măsură împotriva lui Popa, cel puţin înainte de a se da sentinţa. "Nu le poţi cere oamenilor să fie eroi, să fie toţi ca Goma, Tudoran sau Doina Cornea".

Un alt nume cu greutate din Universitate, Andrei Corbea-Hoişie, şef al Departamentului de germanistică, câştigător al Premiului Herder, a primit şi el decizie de poliţie politică în 2007, pe când era ambasador la Viena, şi a rămas pe poziţia deţinută în instituţie.